Galuste chinezesti - din faina de orez

Prima oara cand am vazut reteta de galuste chinezesti pe blogul Andreei am stiut ca in scurt timp le voi face si eu. Asta a fost in urma cu doi ani si imi aduc aminte ca le-am facut prima oara chiar in preajma zilei mele de nastere. Au fost diferite de orice galusca mancata pana atunci insa tocmai gustul si textura lor speciale m-au facut sa mai repet de cateva ori experienta.

Primele dati le-am facut din faina facuta de mine din orezul din camara. Nu a fost chiar usor avand in vedere ca aveam o rasnita electrica subreda si o masina de macinat zahar intepenita.
Procesul obtinerii acestei faini de orez in casa este laborios dar daca nu aveti faina de orez gata cumparata iata cum sta treaba.
La inceput am spalat orezul cu bob rotund (500 gr) in mai multe ape, apoi l-am scurs si l-am lasat la uscat imprastiat pe o hartie vreo 3 zile. Orezul uscat l-am macinat ba in rasnita electrica ba in cea manuala, de mai multe ori. Granulatia nu a fost asa fina ca faina de orez din magazine dar am reusit sa lucrez cu ea aluatul de galuste. Abia cand am facut cu faina cumparata am vazut diferenta :)
Ingrediente pentru galustele chinezesti sunt urmatoarele

 Aluatul
~ 500 gr faina de orez
~ aproximativ 200-250 ml apa.

Umplutura
~susan integral
~ mac
~nuca
~zahar brut

O oala cu multa apa pentru fiert galustele

Intr-un castron am amestecat faina de orez cu apa turnand cate putin pana a ajuns de consistenta unei plasteline. Am format mingiute si le-am lasat asa pana am preparat umplutura.
Am pus semintele de susan in tava la cuptor pana au imprumutat o culoare usor rumena. apoi le-am amestecat cu macul, nuca macinata si zaharul brut.
Am luat cate o bila si am turtit-o usor cu degetul facand loc inauntru ca si o barcuta. inauntru am pus cu lingurita compozitia de seminte si am refacut bila la loc. Asa le-am facut pe toate apoi le-am pus la fiert in oala cu apa care cocotea. La inceput ele se lasa jos; cand se ridica la suprafata inseamna ca sunt gata. Le-am scos cu paleta pe un platou si le-am lasat sa se scurga
Pentru ca ramasesem cu foarte putin susan si mac pentru a le tavali in ele, am luat cateva capsuni si cirese si le-am blenduit, turnand astfel un sos gustos peste galustele calde.
Prima impresie care am avut-o cand am muscat din ele a fost ca mi s-au lipit dintii inauntru :)  cam asa este textura galustelor cu orez, gumilastica - cum zice Andreea :)

Copiii mei au fost cei mai incantati de fiecare data de galustele din orez.
cand nu am avut fructe, am pus deasupra dulceata, sos de ciocolata sau sirop de ghimbir.

In pozele de mai sus este fiica mea pe cand avea 11 luni, mare mancatoare de galuste chinezesti.

Va doresc un weekend minunat alaturi de cei dragi. nu uitati sa va bucurati de sfarsitul acesta de primavara si fiti recunoscatori pentru viata voastra
V-am tzucat :*

Socata - reteta fara zahar

Dragii mei dragi, asa cum v-am promis am revenit cu reteta de socata fara zahar si fara drojdie.
In anii trecuti o faceam dupa reteta clasica insa (asa cum multora dintre voi vi s-a intamplat), obiceiurile mele alimentare s-au schimbat in ultimul timp si am renuntat la anumite alimente.
Am cunoscut in mediul virtual cativa oameni frumosi care au un dar special de a influenta vietile celor cu care intra in contact iar draga mea Mimi este unul dintre acesti oameni. Anul trecut a scris ea un articol frumos pe blog in care aparea si o poza cu un borcan cu socata, si nu mare mi-a fost mirarea sa citesc ca ea a facut socata fara zahar ba chiar si fara drojdie. Asa ca mi-am propus ca la urmatoarea tura de socata sa ii urmez exemplul.
Si bine am facut :)
Am fost cu totii la cules de soc intr-o zi insorita si vesela

si am adus acasa florile de soc mari si parfumate si pline de polen

Am avut doua borcane de cate 3 litri curate, in care am pus
~  florile de soc spalate. cate 10 in fiecare borcan
~ 200 grame de stafide brune, blenduite cu putina apa (deci 100 gr la borcanul de 3L)
~ 2 lamai taiate in felii (o lamaie/borcan)
~ crengute de menta/ busuioc (intr-un borcan am pus menta, in celalalt busuioc)
~ apa cat a incaput

 Si am lasat pe geam la soare 2 zile. am amestecat in fiecare zi in borcane cu lingura de lemn. si am gustat :)

Acum e numai buna de baut. (deja bem din ea de ieri dar azi e ziua cand o strecuram si o punem in sticle la frigider)
V-am facut pofta? puteti incerca si voi reteta noastra. si reveniti cu un feedback ;)

Felicitare pentru ziua tatalui

Pentru ca saptamana trecuta a fost ziua de nastere a sotului meu am pus la cale impreuna cu copiii niste felicitari care sa exprime gandurile noastre pentru el.

Felicitarile au nfost simplu de realizat. am folosit carton colorat pe care l-am indoit in doua.
In interior  fiica mea a vrut sa lase amprenta manutei ei.Deasupra a lipit o inmioara din hartie creponata rosie si a dat cu sclipici

Fiul meu a vrut sa lase amprenta talpii lui insa in culorile curcubeului . asa ca dupa ce i-am vopsit talpa in cele 7 culori s-a suit pe felicitare si si-a lasat amprenta :)

Pentru ca urarea de la multi ani  de pe fata felicitarii a fost scrisa cu carioca si scrisul s-a imprimat un pic si pe partea cealalta am hotarat ca mesajul din interior sa fie pe o hartiuta speciala

 Tati, tu esti eroul meu! - mesajul lui Gabriel :)

Tati, inimioara mea iti apartine mereu  - fetita lu' tata ;)

Nici nu va inchipuiti ce incantat a fost tatal copiilor mei cand a primit felicitarile din manutele lor cu imbratisari si pupicuri fara numar :)

Ce parere aveti? va plac felicitarile noastre?
Mai avem cateva idei pregatite ptr 1 iunie ramase restante de anul trecut :)

Revolta trupului

Trupul este pazitorul adevarului  nostru pentru ca poarta în el experienta întregii noastre vieti si are grija ca noi sa putem trai cu adevarul propriului organism. EI ne sileste cu ajutorul simptomelor sa admitem cognitiv acest adevar, ca sa putem comunica armonios cu copilul care traieste în noi, care a fost cândva desconsiderat si umilit.

Aplicarea pedepselor corporale în scop disciplinar am experimentat-o personal chiar din primele luni de viata. Fireste ca nu mi-am dat seama zeci de ani la rând de asta. Dupa spusele mamei mele, copil mic fiind, eram atât de cuminte, ca nu avea nici o problema cu mine. Asta se datora, dupa propriile declaratii, educatiei consecvente pe care mi-a dat-o pe vremea când eram un sugar neajutorat. De aceea n-am avut atât de mult timp amintiri despre copilaria mea. Abia la ultima mea terapie emotiile puternice mi-au dat informatii despre aceste amintiri. Ele se exprimau în legatura cu alte persoane, dar am reusit cu mult mai bine sa le aflu originea, sa le integrez ca sentimente inteligibile şi să-mi reconstruiesc istoria copilăriei timpurii. În acest fel mi-au dispărut toate vechile spaime, de neînteles pâna atunci, si rănile dedemult s-au putut cicatriza gratie unei asistente empatice.

Aceste spaime se refereau în primul rând la nevoia mea de comunicare, la care mama mea n-a raspuns niciodata si pe care, în sistemul ei  strict de educare, a pedepsit-o ca pe-o necuviinta. Cautarea contactului si a interactiunii s-a manifestat mai întâi prin plâns, apoi prin punerea de întrebari, în comunicarea propriilor sentimente si gânduri. Dar pentru plâns primeam palme, la întrebari raspunsuri împanate cu minciuni, iar exprimarea sentimentelor si a gândurilor îmi era interzisa; retragerea mamei mele într-o tacere ce dura luni de zile în sir era un pericol ce ameninta permanent. Pentru ca nu si-a dorit niciodata sa cunoasca adevarata mea existenta, atrebuit sa-mi ascund regulat fata de ea sentimentele autentice.

 
Mama era capabila de izbucniri violente, dar era întru totul lipsita de capacitatea de a reflecta si de a-si pune întrebari asupra emotiilor ei. Pentru ca a avut o copilarie frustrata si nemultumita, m-a învinovatit pe mine permanent de câte ceva. Daca ma aparam împotriva acestor nedreptati si încercam, în cazuri extreme, sa-mi dovedesc nevinovatia, întelegea acest lucru ca pe un atac împotriva ei, pe care adesea îl pedepsea draconic. Confunda emotiile cu faptele. Daca se simtea atacata de explicatiile mele, pentru ea era clar ca voiam sa o atac. Ca sa constientizeze ca sentimentele ei au alte cauze decât comportamentul meu, ar fi avut nevoie de capacitatea de a reflecta. Totusi, niciodata n-am simtit ca ea ar regreta ceva, se simtea întotdeauna "îndreptatita". Acest lucru a facut din copilaria mea un regim totalitar.
 ...

~fragment din Revolta trupului de Alice Miller~

Tablou de primavara cu hartie creponata - activitati copii 2 ani

O activitate distractiva si colorata, indragita de copiii cu care am lucrat a fost realizarea acestor tablouri cu ghemotoace de hartie creponata. Este genul de activitate care lasa copilul sa lucreze liber si la sfarsit sa aiba parte de o mare surpriza.

Pentru realizarea ei am avut pregatite din timp cocoloase din hartie creponata de diferite culori

Copiii au lipit fiecare cum a dorit ghemotoacele colorate pe foaia lui iar eu la sfarsit am desenat cu carioca verde, linii ce reprezinta tulpinile floricelelor.

Activitatea aceasta e numai buna de facut in contextul unei zile cu plimbari in natura, in care copiii pot admira pe indelete frumusetea florilor si floricelelor intalnite in acest anotimp

Alte activitati cu hartie creponata mototolita am mai avut aici
~Pomisori infloriti
~Ciorchinele de strugure

"A fost în lume o'Nviere" poezie de Petru Dugulescu

A fost în lume o'Nviere
Dar înainte să fi fost
A fost în ceruri o tăcere
Și o dreptate care cere
O jertfă să se dea drept cost.

Și-a fost o iesle, și-o fecioară
A fost o noapte și-un Irod
Și-un Dumnezeu ce-ntâia oară
În chip de humă se coboară
S-arunce peste hău un pod.

A fost în lume o'Nviere
Dar înainte-un Ghetsimani
Și-o cupă cu venin și fiere
Ce fu sorbită în tăcere
Și-un ucenic între dușmani.

Un Sanhedrin și-o judecată
Și un cocoș care-a cântat
O vinere întunecată
O Dolorosa-nsângerată
O Golgotă și un Pilat.

Și-un "Eloi, lama Sabactani!"
Ce-a zguduit pământ și cer
Și nu l-au înțeles romanii
Dar a-nsoțit prin secoli anii
Și-a fost o groapă și-un mister.

Cutremur, piatră răsturnată
S-a rupt sigiliul lui Cezar
C-a fost o-nviere-odată
Și-o bătălie câștigată
În Ghetsimani și pe calvar.

Sunați trompete cu putere,
Treziți-vă în zori de zi
Vestiți spre poli și emisfere
C-a fost în lume o'nviere
Și încă una va mai fi.
Când cei ce au primit Cuvântul
Ieșind ca crinii din noroi
Vor părăsi pe veci mormântul
Și-l vor întâmpina pe Sfântul
În pragul lumii celei noi!

Inghetata cu fructe de padure & limes

De ieri m-am apucat sa fac o combinatie noua de inghetata. as fi vrut sa iasa o inghetata bicolora rosu si verde dar verdele de la limes nu a fost suficient de puternic ptr a da culoare inghetatei.

Inghetata aceasta face parte din categoria sanatos si gustos. si de post
Asadar pentru partea rosie am mixat
~2 banane + 300 gr fructe de padure + o lingura de miere
Pentru partea foarte putin verde am mixat
~2 banane + coaja rasa de la o lima + zeama limei + cateva frunze de menta + o lingura de miere
Le-am pus separat in congelator si din cand in cand am mai amestecat in ele.
Greseala mea a fost ca la un moment dat, tocmai cand ma pregateam sa le pun in forme, am uitat sa le bag in congelator. Asa ca s-au cam dezghetat si a trebuit sa reiau procesul inca cateva ore, si bineinteles de abia azi dimineata am pus inghetata in straturi in formele pregatite.

Si pentru ca vroiam sa le fac o surpriza frumoasa copiilor dar si sa particip la claca organizata de Kabea, am reusit sa fac si aceste inghetate in forma de ou

A fost o intreaga aventura cu aceste oua din inghetata deoarece din primele 3 ori cand am incercat sa le scot din formele in care le-am pus la inghetat, am reusit sa rup exact in doua unul din ele. Iar pe celalt and i-am infipt betisorul, l-am cam dezmembrat. asa ca de-abia acum am reusit sa fac le scot din forme (aproape) perfect si sa le pozez.

Claca Iepurasul Vesel este un loc unde fiecare participant vine cu o creatie proprie cu tema sarbatorile pascale. Eu am promis de la inceput ca vin cu un desert desi pe parcurs aproape ca ma razgandisem si am facut felicitarea de ieri. Dar, se pare ca promisiunea trebuie respectata si imi pare bine ca e asa, ca altfel nu va mai aratam ouale inghetate :)

Felicitare de Pasti - Easter Christian Card

Felicitare realizata azi cu copiii mei. revin cu detaliile
Am vrut sa cuprind in ea cele 3 scene legate de invierea Domnului: rastignirea, invierea si inaltarea la cer, pe o singura felicitare. Insa  dupa doua incercari nereusite am decis ca felicitarea sa contina crucea, mormantul gol, si un cer senin

Felicitarea este usor de realizat. Se pliaza o hartie A4 in 3 parti (apriximativ) egale, lateralele suprapunandu-se peste partea din mijloc. Am vrut sa fac decupaje insa copiii erau nerabdatori, eu nu gaseam doua foarfeci si asa am hotarat ca doar desenam si coloram

Mie mi-a placut cum a iesit. Am lucrat pe fiecare parte individual, desfaurand felicitarea pe masa, fiecare colorand cate ceva :)

Desi ideea o aveam de anul trecut si am fost tentata de cateva ori la anumite evenimente sa o pun in practica, imi dau seama ca cel mai bine se potriveste pentru perioada acestor sarbatori.

Azi sau maine mai am in plan o felicitare in genul acesta dar cu decupaje.

Fie ca in Saptamana Patimilor fiecare sa ne amintim ce a insemnat jertfa lui Cristos pentru omenirea intreaga si pentru fiecare individual

Budinca de mei cu sfecla rosie

Este o budinca simpla, ceva in genul budincii cu dovleac de aici.
Am facut-o de cateva ori bune pana acum si ma declar satisfacuta pentru o vreme :)
Sfecla rosie este ultima gaselnita a mea si a fost foarte apreciata atat in salata roz cat si in prajitura cu tapioca. Tot cu sfecla rosie vom rosii ouale anul acesta  :)
Budinca e foarte usor de preparat insa necesita pregatirea ei cu ceva timp inainte.

 Pentru budinca de mei:

~ mei
~ banane
~ sfecla rosie

 Sos de ciocolata:

~ pudra de carob
~ miere
~scortisoara

Meiul se spala si se lasa in apa de cu seara sau macar cateva ore inainte.
Apoi se scurge, se clateste si se pune la fiert intr-o oala cu apa. Sfecla rosie curatata se da pe razatoarea mica si se amesteca cu bananele. Eu ultima oara le-am blenduit si a rezultat o crema rosie, frumoasa, care dupa ce am amestecat-o cu meiul, a aratat asa.

Fiica mea a luat lingurita si s-a servit generos din ea pana am uns eu o forma cu unt. Pe fundul formei am pus o coaja de ou, de jumatate de ou mai bine zis, cu partea convexa in sus. Am rasturnat compozitia inauntru peste coaja de ou, avand grija ca aceasta sa ramana in centru, astfel incat dupa coacere sa arate asa.

Am scos cu grija coaja de ou si a ramas o gaura in locul ei :)

Acolo am turnat ciocolata: mierea amestecata cu pudra de carob si pudra de scortisoara

Noua ne-a placut foarte mult aceasta budinca de fiecare data cand am facut-o. insa deja ne-am reprofilat pe inghetate si pe tapioca :)

Ce parere aveti? v-am facut pofta?
Daca gatiti si voi preparate cu mei, mi-ar placea sa impartasiti cu mine retetele voastre.
Iar daca faceti acesta budinca sa imi spuneti cum vi s-a parut.
Va doresc o zi frumoasa in care inimile voastre sa caute adevarata lumina si adevarata iubire

L E ~la cererea publicului, o poza cu ultimele cumparaturi din magazinul Miracolul Plantelor din Piata Unirii. Asa arata pudra de roscove (carob)

Arsenie Boca - Rugaciune

O, iartă-mi Doamne atâtea rugăciuni

Prin care-Ţi  cer doar pâine şi pază şi minuni,
Căci am făcut adesea din Tine robul meu
Nu eu ascult de Tine, ci Tu, de ce spun eu
În loc să vreau eu, Doamne, să fie voia Ta
Îţi cer într-una să faci Tu, voia mea
 Îţi cer s-alungi necazul, să nu-mi trimiti  ce vrei
Şi să-mi slujeşti în toate, să-mi dai fără să-mi iei,
Gândindu-mă că dacă îţi cant şi Te slăvesc
Am drept să-ţi cer într-una să faci tot ce doresc.
 O, iartă-mi felu-acesta nebun de-a mă ruga
Şi-nvaţă-mă ca altfel să stau în faţa Ta,
Nu tot cerându-ţi Ţie să fii Tu robul meu,
Ci Tu, cerându-mi mie, iar robul să fiu eu.
Să înţeleg că felul cel mai bun de-a mă ruga
E să doresc în toate să fie voia Ta.

Cam asa am constatat eu azi, in timp ce ascultam predica din biserica. De prea multe ori ne purtam cu Dumnezeu de parca El ar fi duhul din lampa. sa ne ajute si cu aia, sa faca si ailalta, ca doar El e Dumnezeu si poate totul, nu?
Si cand nu e la dispozitia mea, cand nu se intampla ce imi doresc eu, ma supar si ma zburlesc, ca ce fel de Dumnezeu esti Tu, Doamne, de nu imi razpunzi cand te solicit...? si cum imi arati Tu mie ca ma iubesti? lasandu-ma sa trec prin asta?

Oare asta e relatia  care ne face pe noi sa traim in lumina?
Adevarul e ca prea putin ne pasa ce parere are El despre faptele si alegerile noastre si ce are El sa ne spuna despre viata noastra. Sa fie doar cum vrem noi.
Daca e bine sau rau... vom afla mai tarziu

Pana la urma, frumusetea stiti care e? Ca El ne poarta de grija si ne da lucruri bune pentru ca ne iubeste. si de cele mai multe ori ne scapa din lucrurile in care am intrat singuri pentru ca asa am ales. 
Chestia e, ce facem noi cand intelegem lucrurile astea..?

Cum a fost la Piata Lucrurilor Libere - Timisoara editia a 3-a

Tocmai ne-am intors de la Piata Lucrurilor Libere ce a avut loc azi pe o straduta din Unirii

Initiativa acestui eveniment apartine celor de la Timisoara in tranzitie, dincolodebani, si Comunitatea Stanciova. Am avut placerea sa cunosc si sa intalnesc la eveniment cativa dintre acesti oameni minunati care au darul de a influenta vietile celor din jur. nu numai ca il au dar il si folosesc.
S-au oferit tot felul de lucruri si servicii. haine, mancare, carti, cd-uri,
Va las cu poze de la eveniment

 Ceaiuri de diferite soiuri, foarte bune, indulcite cu rapadura sau cu miere; mai tarziu cand soarele si-a aratat , s-a servit limonada. proaspata. facuta pe loc de patru manute harnice si frumoase carora n-am apucat sa le fac poza.

 O formatie ad-hoc ne-a oferit muzica liva

 Coltul copiilor a fost plin nonstop :) coltul copiilor si mamicilor of course. cateva doamne dragute au pus la dispozitie materiale de lucru pentru desen, puzzle-uri si carti cu povesti

Seminte de plante si sfaturi pentru gradinarit, bonsai.

 Am gustat din fiecare dintre aceste unatati: sacusca, dulceata de trandafiri, de merisoare de corcoduse, painici din seminte cu pasta de leurda, de spanac, sirop de urzici..

Pictura pe fata

Asa arata galeria cu creatii ale copiilor cand am plecat noi.

Mai multe informatii despre ce inseamna aceasta piata si posibilitatea de a se repeta in viitorul apropiat gasiti pe pagina evenimentului

O minivacanta la Poiana Marului si plantarea pomisorilor

Am ramas in urma de-a binelea cu postarile.
O parte din ele sunt scrise pe jumatate, altele au doar titlu si o poza :)
Dar, nu-i nici o graba. nu-i asa? nu suntem la concurs si nici nu ma fugareste nimeni
Azi va servesc o postare cu multe poze si putine cuvinte. asa cum sunt impresiile din minivacante :)
Am plecat in excursia asta la aproximativ doua ore de la postarea despre tortul fluturas si partea buna a fost ca nimeni nu a vomitat pe masina. partea mai putin buna a fost ca n-am apucat sa fotografiez de pe drum peisajele minunate de care aveam parte.
Insa odata ajunsi la destinatie am prins un apus de soare cum la oras nu vezi

Aici ne-am cazat la Pensiunea Valeria, unde niste oameni inimosi si primitori ne-au pus la dispozitie tot ce aveam nevoie

A doua zi am pornit calare (fiecare in spatele cui a putut) si pe jos sa cercetam zona.
Decorul era ca in povesti: munti aproape, munti departe, padurice, poienita, un capat de satuc cu animale libere pe drum, aer curat si zgomote rustice

Zilele urmatoare am continuat: ne-am cocotat si ne-am avantat prin locuri care ne-au trezit curiozitatea. Am avut parte de o vreme frumoasa, 26 de grade ziua si cerul cu doar cativa norisori, atat cat sa avem parte i de umbra in drumetiile noastre.

Copiii mei au zburdat in voie si parca tot nu oboseau. la pranz nici nu au mai dormit cat am stat acolo. In incinta cabanei am gasit jocuri si pentru copii si pentru oameni mari, sotul meu le-a facut arcuri copiilor, deci a fost o idee buna sa nu luam jucarii cu noi, in afara de o minge si o mascota Minnie Mouse

SSC ul din poze in care se vede ca sta asa frumos fiica mea se numeste Nap Bag si l-am primit spre testare chiar in ziua plecarii. Il am de la Luci de pe Scutecele si voi scrie o postare separata despre cum ne-am inteles noi cu el. Daca mai sunt mame din Timisoara care ar vrea sa il testeze, ma pot contacta pe e-mail sau lasand un comentariu la postarea aceasta.

Copaceii primiti in urma recenziilor din campania vALLuntar si-au gasit locul in acest peisaj rustic.
Ajutoarele mele de nadejde m-au lasat doar prima groapa sa o sap singura, apoi au participat si ei.

Cineva de pe grup spunea ca a primit niste bete nu copacei. ei, sa-i vedeti pe ai mei :)
Slabuti, micuti, cu radacinile cam 50 % din lungimea lor :)
Dar le-am dat o sansa si am hotarat sa tin legatura cu cei de la pensiunea Valeria pentru a afla cum le merge copaceilor

 Pe drumul de intoarcere copiii au dormit bustean :) iar eu am ajuns la concluzia ca rezist foarte bine cateva zile fara acces imediat la internet.
Vom mai reveni aici deoarece ne-a placut si noua si copiilor si in plus vreau sa vad copaceii crescuti.