Se afișează postările cu eticheta rugaciune. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta rugaciune. Afișați toate postările

luni, 31 octombrie 2011

Purtat şi alăptat

Ce drag îmi eşti copil purtat
în scutece înfăşat,
şi la ţâţa-mi alăptat.

Ce dragă-ţi sunt, eu mama ta
o simt deplin, doar stănd aşa
cu mâna ta în mâna mea.

Ce drag îmi eşti, ce dragă-ţi sunt
nu-s alţii ca noi pe pământ
aş vrea să mă crezi pe cuvânt.

Capul ţi-l pui pe pieptul meu
aşa mă cucereşti mereu
cu gura cauţi sânul meu.

Căci tu de mine eşti legat
în siguranţă eşti purtat
de orice rău eşti apărat.

Te ştiu demult din alte dăţi
când te chemam să te răsfăţ
şi tu veneai să mă desfeţi

În pântecul meu locuiai
În dragostea mea te-ncâlzeai
şi zi de zi mare creşteai.

Şi tu mă şti tot de atunci
cănd răspundeai la vorbe dulci
grijile tu ştiai s-alungi.

Da, de pe-atuncea te purtam
în burta mea te legănam
şi tot mereu te alintam,

Cu trupul meu te apăram
cu dragoste te-nvăluiam
cu rugăciuni te ocroteam.

Tu inima îmi auzeai
şi respiraţia mi-o ştiai
şi glasul tu mi-l cunoşteai.

Pe numele tău te strigam
cu mâna burta mângâiam
răspunsul tău îl aşteptam.

Ştiam că va veni o zi
când tu pe lume vei veni
şi eu în ochi te voi privi,

Când cu drag te voi alapta
şi fruntea ţi-o voi săruta
când zi de zi te voi purta..

...Şi a venit şi ziua când
pe lume ai venit plângând
iar eu te aşteptam ...dormind

Aş fi vrut să te-aştept râzând
sau trează să fi fost, plângând,
să-ţi spun un "bine-ai venit" blând...

...eu aş fi vrut. cât mi-am dorit...
numai eu ştiu ce am simţit...
ce-a fost a fost. s-a ispravit.

Dar am recuperat apoi
când am rămas doar amândoi
aşa cu ştiam numai noi.

Eu te-aşteptam cu mare dor
iubitul mamei puişor
erai cel mai dorit odor.

Ce bucurie am avut
când şi tu m-ai reunoscut
chiar fără să mă fi vazut.

Cu gura-ţi mică mă chemai
şi sânul meu îl căutai
şi doar aşa te linişteai.

A trecut mult timp de-atunci
la mine-n braţe te arunci
şi-mi spui vorbe atât de dulci;

La sânul meu te linişteşti
purtat mereu cu mine eşti
cu ochii tăi mă cucereşti.

Copil ca tine altul nu-i
să stea mereu la mama lui
să bea nectarul sânului,

Şi fără cel mai mic efort
mama să-l poarte peste tot
ţinându-l mereu în confort.

Ştiu că te simţi protejat
cănd de mine eşti legat
şi la pieptu-mi alăptat.

Cu braţele mă înconjori
cu privirea-ţi mă-nfiori
iar eu simt că păşesc pe nori.

Sunt o mama fericită
mă faci să mă simt iubită
şi în toate împlinită.

Dumnezeu să te păzească
mare, mare să te crească
viaţa sa-ţi călăuzească.


duminică, 9 octombrie 2011

Răspuns la rugăciune

(autor necunoscut)

"Dumnezeu, cãruia Îi slujesc în duhul meu, în Evanghelia Fiului Sãu, îmi
este martor cã vã pomenesc neîncetat în rugãciunile mele." (Romani 1:9)
***
Se povesteşte că din naufragiul unui mare vapor nu au rămas decât doi
supravieţuitori: Ted si Bob. Cu ultimele lor puteri, au reuşit să înoate până pe malurile unei insule, care din nefericire era pustie şi cu un relief deşertic.
Neştiind ce altceva ar putea face, Ted şi Bob au căzut de acord că singura lor posibilitate era să se roage. Şi pentru că tare ar fi vrut ei să ştie a cui rugăciune e mai puternică, au decis să împartă teritoriul insulei în două şi fiecare să se plaseze la un capăt al insulei.

Primul lucru pe care l-au cerut în rugăciune a fost mâncarea. În dimineaţa
următoare, Ted a descoperit pe teritoriul lui un pom roditor, ale cărui roade i-au stâmpărat foamea. Partea de insulă ce-i revenise lui Bob a rămas stearpă.
După o săptămână, Ted s-a simţit singur şi a decis să se roage ca Dumnezeu să-i dea o soţie. În ziua următoare, a mai naufragiat un vapor în apropierea insulei şi singurul supravieţuitor - o femeie - s-a salvat înot, ajungând pe teritoriul lui Ted.
În celălalt capăt al insulei, Bob nu s-a ales cu nimic.

Nu după mult timp, Ted s-a rugat ca Dumnezeu să-i dea o casă, îmbrăcăminte şi mai multe alimente. A doua zi, valurile oceanului au scos la mal mai multe lăzi în care Ted a găsit răspunsul la rugăciunile lui, şi din ale căror scânduri şi-a putut consolida coliba. Malurile lui Bob au rămas la fel de pustii.
În cele din urmă, încurajat de răspunsurile primite, Ted s-a rugat pentru un vapor, ca să poată pleca împreună cu soţia lui de pe insulă. A doua zi, a descoperit un vapor ancorat de partea lui de insulă. Ted şi-a urcat soţia pe vas, hotărât fiind să-l lase pe Bob pe insulă, considerându-l nedemn să primească binecuvântările lui Dumnezeu, de vreme ce toate rugăciunile lui rămăseseră fără răspuns.

Înainte ca vaporul să se desprindă de mal, Ted a tresărit înfricoşat la tunetul unei voci din ceruri:
- De ce-ţi laşi aproapele pe insulă?
- Binecuvântările mele sunt doar ale mele, fiindcă eu singur m-am rugat pentru ele, a murmurat Ted. Rugăciunile lui Bob au rămas toate fără răspuns, aşa că el nu merită nimic!
- Greşeşti! - spuse vocea. Bob a avut mereu o singură rugăciune, la care i-am răspuns de fiecare dată. De nu era rugăciunea lui, n-ai fi primit nici una dintre binecuvântările Mele.
- Şi care a fost rugăciunea lui Bob, de trebuie să mă simt îndatorat faţă de el?
- Bob s-a rugat mereu ca toate rugăciunile tale să fie ascultate.

-_-_-_-_-

Te simţi binecuvântat de Dumnezeu? Chiar eşti! Însă binecuvântările Lui pentru tine nu sunt doar rodul rugăciunilor tale, ci şi al acelora care se roagă pentru tine. Aminteşte-ţi asta ori de câte ori eşti binecuvântat de Dumnezeu şi adu-ţi aminte că astfel îi poţi şi tu - la rândul tău - binecuvânta pe alţii.

De prima dată de când am citit această scrisorică primită prin bunăvoinţa celor de la HeartStrings mi-am dat seama că e perfectă pentru potolirea mândriei şi egoismului meu. Şi de fiecare dată are acelaşi efect: De a mă aduce la recunoştinţă şi dărnicie. Vă doresc să aveţi parte de o săptămână plină de binecuvăntări

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...