Haideti sa o salvam pe Sophie!

Mi-a fost foarte greu sa scriu acest articol. pe de o parte pentru ca aseara m-am culcat cu gandul la Sophie. aceast copil care sufera in alt colt de lume unde se presupune ca drepturile copilului sunt aparate. pe de alta parte pentru ca viata mi-a scos in fata evenimente care m-au facut sa ma simt neputincioasa si incapabila de a face ceva.
Aseara citeam un articol in Ziua News in care este pezentata povestea Sophiei, o fetita nevinovata care la numai cativa ani a trecut deja prin intamplari oribile. Povestea e ingrozitoare, (crima, abuz sexual), si pe masura ce citeam, ma cuprindea furie, dezgust si o puternica revolta impotriva celor ce strica viata acestui copil.

-sursa pozei:ziuanews.ro-

Azi dimineata am citit la Raluca acest articol care m-a motivat sa scriu si eu. Desi toata apasarea si greata care e in mine ma indeamna sa scriu cuvinte mult mai grele, imi dau seama ca durerea mea nici nu se compara cu realitatea groaznica prin care trece in aceste momente micuta Sophie. sau bunica ei materna.
Nu stiu cati dintre voi stiti ca abuzul sexual lasa urme adanci asupra copiilor deveniti adulti si ii afecteaza in cel mai profund mod dezvoltarea in toate planurile. Cunosc adulti care au trecut prin asa ceva si credeti-ma ca traumele psihologice sunt pe viata, le afecteaza relatiile, increderea in sine, si intelegerea asupra evenimetelor care apar in viata lor. ca sa nu mai vorbesc de dependente, teama, stres, anxietate...
Cand acest abuz vine din partea parintelui, este si mai grav. Se stie ca copilaria este perioada in care copilul isi dezvolta securitatea si atasamentul de baza fata de parinti sau fata de persoanele care il ingrijesc. In mintea si sufletul unui asemenea copil, viata este o mare groapa cu suferinte.
Majoritatea cazurilor de abuz sexual sunt tainuite, copii sau membrii familiei care afla, sunt manipulati sau amenintati de catre abuzatori. Ceea ce face si mai grea viata copilului este ca pe langa ca are parte de suferinta la discretia abuzatorului, nici nu ii ia nimeni apararea dintre cei care stiu despre asta.

Acum, eu imi dau seama, si voi la fel, sper, ca numarul cazurilor copiilor abuzati este mult mai mare, si in locuri in care noi habar nu avem.
DAR.
Daca in sfarsit a iesit la iveala un asemenea caz, unul din miile de oribilitati, oare nu avem ocazia acum sa contribuim la indreptarea unei vieti?
Nu stiu inca cum. intrebarea s-a pus si pe facebook si pe blogul Ralucai, si la articolele din ziar. Chestia, asa cum o vad eu, este ca: cu cat afla mai multa lume, cu cat mai mediatizat este cazul - cu atat sansele ca sa apara cineva cu o idee utila sunt mai mari. Eu sunt doar un om mic. am un blog mic. poate distribuid mesajele, articolele, mai ales cele aparute in presa, apare un om mai mare. cu mai multa influenta.
Imi doresc foarte mult sa se gaseeasca o solutie pentru Sophia. Imi doresc sa fie salvata.
Este vorba despre un copil si despre niste oameni profitori. Si aici ma refer si la justitie si la toti cei implicati in acest caz.

Daca va mai simtiti in stare sa cititi si restul articolelor, acestea sunt in ordine cronologica:
Crima de la Erste Bank
Sentinta pro-pedofilie
Criminalul viziona filme cu pedofili alaturi de fetita
Salvati-o pe Sophie IV
Salvati-o pe Sophie V
Jurnalul Ruxandei referitor la abuzurile povestite de fetita ei, tradus din germana in romana.

Va rog, faceti cunoscut cazul. Majoritatea care cititi aici sunteti parinti. impreuna sunt mai multe sanse sa schimbam ceva.

Daca aveti informatii sau idei

Pagina de facebook:  https://www.facebook.com/SaveSophieGuger

Blogul:  http://savesophieguger.wordpress.com/

mail: save.sophie2013@gmail.com

Noi aparitii la editura All si un concurs cu seria Pixi

Dragii mei, am bucuria să împărtăşesc azi cu voi două veşti bune.
Prima este aceea că de curând am aflat noutăţile pe care editura All le-a pregătit celor mici.
Vă povesteam într-un alt articol despre cărticelele educative Pixi de la Galaxia Copiilor şi despre cât de încântaţi suntem noi de ele. De atunci şi până azi aceste cărticele au fost admirate de mai mulţi musafiri ce au venit cu copiii la noi şi toţi au fost de acord că sunt excelente pentru copii. nu doar ca text şi imagini ci şi prin jocurile si activităţile ce se pot face la fiecare cărticică în parte.
De curând seria educativă Pixi, destinată copilaşilor între 3 si 7 ani, s-a îmbogăţit cu încă 7 noi cărticele:

Dacă sunteţi din Bucureşti şi/sau ajungeţi la Bookfest aveţi ocazia să petreceţi Ziua Copilului la un Atelier de lectură şi colorat cu Pixi  organizat de Editura All şi Laura Frunza. 

 Evenimentul va avea loc la Salonul Internaţional de Carte Bookfest, sâmbătă, 1 iunie, ora 17.00,  în spaţiul de evenimente pentru copii Clubul şoriceilor de bibliotecă.
Cei  mici (si cei mari) vor afla cele mai noi aventuri ale spiriduşului Pixi şi se vor întrece să coloreze cât mai frumos scenele din cărticelele de buzunar preferate. Toţi copiii vor primi premii constând în cărticele la alegere din seria Pixi.
In perioada Salonului International de Carte Bookfest, la fiecare Pixi cumparat primesti unul (identic) si pentru prietenul tau :)
Dacă nu ajungeţi la Bookfest unde vor fi prezentate oficial, le puteţi comanda de pe site.
SAU...
Le puteti castiga la concurs :)

Concursul are ca premiu toate apariţiile din colecţia Pixi puse la dispoziţie de Editura All
Ce trebuie sa faceţi pentru a intra in concurs?
Lasaţi un comentariu in care sa imi spuneţi care este ultima carte pe care aţi citit-o copilului dumneavostră.

Concursul începe azi, 29 mai 2013 şi se va termina în 9 iunie 2013. pe 10 iunie voi anunţa câştigatorul extras cu random org.

Nu e obligatoriu insa mi-ar placea sa distribuiti acest concurs pe paginile voastre. multumesc.

Nap Bag - carrier ergonomic. Campanie de testare

Am o mare bucurie sa pot scrie astazi despre acest port-bebe ergonomic pe care l-am testat in ultima luna, purtandu-mi copila in el cam peste tot pe unde am avut de mers.
Nap Bag este nou sosit pe piata de SSC -uri (Soft Structured Carrier) deci nu este asa de popular in Romania, insa asta nu-l face inferior celor deja cunoscute. Creatoarea Nap Bag-ului este Olga Boieru, o mamica din Republica Moldova, care si-a pus mintea (si mainile) la treaba si a facut un carrier super reusit pentru ea si pentru fetita ei.
As vrea sa pot spune ca realizarea unui carrier este o treaba nu chiar grea si as fi putut si eu sa fac asa ceva, insa lucrurile nu sunt chiar simple. Dupa ce am discutat cu cateva mamici care s-au apucat sa faca accesorii pentru bebelusi, am aflat ca iti trebuie nu doar pasiune ci si talent. de aceea admir mamicile care fac lucruri faine si utile, cum ar fi purtatoarele, scutecele, si alte minunatii :)

Prima oara cand am dat cu ochii de el a fost cand am citit un articol de pe Scutecele si m-am si vazut purtandu-mi fata intr-unul din acele minunate modele. Asa ca mare mi-a fost bucuria cand Luci a raspuns la cererea mea de a testa acest nou port-bebe.
Primul contact cu Nap Bagul l-am avut in  minivacanta de la Poiana Marului unde v-am aratat si poze in care o purtam pe fiica mea in Nap Bag

Ce mi-a placut la prima vedere la acest purtator a fost ca avea puntea lata ceea ce inseamna ca asigura pozitia ideala din punct de vedere ortopedic pentru bebelusi, acea pozitie broscuta, cu picioarele in M. Fetita mea are 2 ani si 10 luni, deci e deja maricica, are picioare lungi, insa a stat foarte bine in Nap Bag, desi precum se vede si in poze la varsta asta puntea nu ii mai ajunge pana sub genunchi. Greutatea ei a fost distribuita bine si pe umeri si pe mijloc, asemeni unui rucsac.
 La purtarea in spate a trebuit sa ma obisnuiesc un pic deoarece de mult n-am mai carat ceva greu in spate :) Nu i-a placut in mod deosebit sa fie in spate. insa asa, leganata, pe drumul de intoarcere dintr-o drumetie, a adormit.

Imi mai place la Nap Bag faptul ca se pune repede si nu ai nevoie de ajutor. De exemplu in ziua in care am fost dupa flori de soc, pe drumul de intoarcere fiica mea era foarte obosita. Avea in mana niste flori de lamaita mai odihnite decat ea, si incerca din rasputeri sa-l prinda pe fratele ei care era pe bicicleta. Sotul meu avea bagaje, eu bagaje. Foarte rapid am montat Nap Bag-ul: mi-am fixat centura in talie, am luat fata in brate si mi-am ridicat bretelele pe umeri. am incheiat sus in spate catarama mica, si gata. In cateva minute fiica mea a adormit asa cum se vede in poza.

Alt aspect care mi-a placut la acest carrier este ca si bretelele si centura sunt moi si late. Nu m-au incomodat deloc la umeri si nici la brau. Intr-o zi am plecat de dimineata cu copiii pe malul Begai si dupa cum prevedeam eu de acasa, a fost o zi cu soare. asa ca m-am incumetat sa plec in rochie si pe tocuri :)
Desi mai luasem in alte plimbari Nap Ba-ul cu mine in geanta pentru orice ocazie, au fost dati cand nu a fost nevoie sa il folosesc. Ei, in ziua asta, asa ne-a luat o moleseala pe toti ca nu ne mai venea sa plegam de pe bancuta asezata la umbra pe malul Begai. Intr-un tarziu si cu o lene de nedescris, am plecat cu fiica mea pe sus si cu fiul meu care abia isi taraia picioarele. Si am purtat-o asa pana cand am ajuns in Parcul Copiilor unde ca prin minune au inviat amandoi :)

Precum vedeti Nap Bag-ul are doua fete, cu modele diferite. L-am purtat pe toate partile in functie de cum am fost eu de imbracata :)
Este usor, am mers cu el si legat de mijloc atarnand in jos atunci cand fiica mea zburda pe jos in jurul meu, si l-am carat si in geanta cu care se nimerea sa merg la plimbare/la cumparaturi.
Materialul este de calitate, placut la atingere, copilul nu transpira in el.
Se poate alapta copilul in Nap Bag fara grija privirilor curioase din jur :)

Ultima excursie in care l-am folosit a fost la Pestera Romanesti. Va spun ca am purtat-o pe fiica mea in fata, aproximativ 5 km pe drum forestier la dus, fara frane vorba aia. Norocul si placerea mea a fost sa am alaturi de mine la drum prieteni buni care mi-au carat restul bagajelor (haine groase ptr pestera, mancarea, apa) eu carand doar aparatul foto si pe zana mica care nu era hotarata daca sa doarma sau nu.

Nu mi-a fost chiar usor, mai ales cand era de mers la deal; insa o chestie foarte misto a fost ca in drumetia aceasta am cunoscut o mamica purtatoare minunata, colega de grup de fb cu care am discutat tot felul de chestii despre copii :)
Ea avea un mei tai, asa ca am avut despre ce vorbi. A incercat si ea Nap Bag-ul insa chiar nu stiu cum de nu ne-a venit ideea sa faca si ea poze cu el.
Pe drumul de intoarcere zana mea a venit pe jos cei 5 km alaturi de ceilalti 6 copii, adunand flori, fragute si plante medicinale.

Deci, am plimbat Nap Bag-ul peste tot pe unde am mers eu cu copiii: in drumetii, la cumparaturi, in plimbari, si in fiecare dimineata cand plecam la gradinita cu fiica mea somnoroasa.
M-am despartit cu greu de el. In momentul acesta nu mai e la mine, se afla la alta mamica care il testeaza. Insa daca sunt doritoare printre voi, daca va place sa va purtati copiii sau sunteti doar curioase despre calitatile acestui port-bebe ergonomic, puteti lua legatura cu mine printr-un comentariu aici sau pe email, si puteti intra in campania de testare a Nap Bag-ului.

Va astept cu drag sa va inscrieti <3

Va mai zic doar ca pe Scutecele Refolosibile se afla un concurs in desfasurare la care premiul este un  Nap Bag Carrier model vara/iarna!!

Ziua Parintilor de Ingeri - editia a VI-a (update)

Update- poze de la  Ziua Parintilor de Ingeri - Timisoara

Duminica 26 mai 2013 de la orele 17, 30 va avea loc cea de-a sasea editie a evenimentului intitulat Ziua Parintilor de Ingeri, un eveniment dedicat comemorarii copiilor plecati mult prea curand din aceasta lume.
Ziua Parintilor de Ingeri se va desfasura simultan in 21 de orase din Romania si din strainatate in care sute de parinti vor aprinde lumanari in memoria copiilor pierduti si vor inalta la cer baloane colorate ca un ritual simbolic de despartire.
In Timisoara parintii copiilor decedati si cei care vor sa fie alaturi de ei se vor intalni in Piata Crucii.
Voluntarii E.M.M.A vor fi in Parcul Crucii de la ora 14 pentru cei care au nevoie de ... orice.

Inima unor parinti care si-au pierdut copilul este greu inteleasa de societate. Nu doar pentru ca suntem obisnuiti si indemnati sa ne ascundem durerea, sa o minimalizam, sau chiar sa o ingoram ci si pentru faptul ca insasi cursul firesc al vietii spune ca se sting din viata prima data parintii si apoi copiii. Este groaznic pentru un parinte sa isi inmormanteze copilul si de obicei in perioada aceea se pune accentul mai mult pe "a merge mai departe", a "fi tare pentru cei ce au ramas in viata", sau pe speranta nasterii altor copii. De aceea durerea este de multe ori reprimata si astupata. insa afactele ei sunt devastatoare nu doar asupra parintilor ci si a celorlalti membrii ai familiei indoliate. Numai cine a trecut print-o asemenea experienta poate intelege ce e in inima parintilor ramasi fara copil. Insa chiar si daca am trecut pe acolo nu inseamna ca stim cum sa facem fata acestei tragedii sau cum sa ne purtam cu cei indurerati.

Fondatoarea organizatiei E.M.M.A este binecunoscuta actrita Bianca Brad, care in urma unei triste experiente a realizat ca pierderea unui copil este un subiect tabu in Romania si cat de ignorat este acest fenomen. Din durerea ei a rezultat o ampla campanie pentru ajutorarea parintilor ramasi fara copii. Povestea Biancai o puteti citi aici iar pentru cei care cauta sprijin, compasiune, indrumari, le recomand organizatiaemma.ro
Comunicatul de presa il puteti citi aici

Aceasta este dedicatia mea pentru toti parintii care si-au pierdut copii:

Piața Lucrurilor Libere – ediția a IV-a

Sâmbătă 25 mai 2013 va avea loc în Timişoara cea de-a 4a ediţie a evenimentului Piaţa Lucrurilor Libere, în Parcul Botanic de la ora 10 la 16

Ce este această piaţă liberă? Este un loc în care fiecare dintre noi contribuie cu lucruri încă folositoare și în stare bună, cu idei, meșteșuguri, zâmbete, talent, prietenie, bucurie, discuții și multe altele; lucruri pentru care noi, ca și comunitate, ne putem întâlni pentru a le împărtăși.
Piața lucrurilor libere înseamnă că totul e 100% gratuit și necomercial, organizat de participanți ca și tine.
Fără bani. Fără troc. Doar cadouri.
E o zonă temporar autonomă în care se instituie economia cadoului ca alternativă la modelul de distribuire a resurselor bazat pe bani sau schimburi.

Iniţiativa aparţine celor de la  Timișoara în Tranziție, cu ajutorul dincolodebani.ro, al Fundației Rubin, Atelier D.I.Y., Comunitatea Stanciova și R9 TM

Pentru cei care vor să se implice şi să dea o mână de ajutor la Piaţa Lucrurilor Libere, aici este lista cu ce este nevoie şi puteţi să vă treceţi numele pe listă.
Mai multe amănunte găsiţi pe pagina evenimentului de Facebook unde vă puteţi anunţa şi participarea sau pe dincolodebani.ro

MandaMagic - mandala cu flori

Am cam intarziat cu articolul acesta, avand in vedere ca mandala mea deja s-a uscat si s-a transformat intr-un tablou cu flori uscate :)
Dar, cum personajul principal al acesteui articol nu sunt eu, va voi arata cum au facut copiii mei mandale cu flori si frunze.

Ideea aceasta nu ne apartine ci am preluat-o de pe Talente de Nazdravani unde se desfasoara un concurs de primavara pentru copii, intitulat MandaMagic.

Placandu-ne ideea si cautand pe google despre ce ar putea fi aceasta mandala, am ajuns la concluzia ca e frumoasa insa nu reprezinta ceva ce copiii mei si-ar dori. Adica ei acum sunt mai mult interesati de ceva ce are chip, de ceva concret, animale, obiecte, portrete, care daca le agata pe undeva sau le manuiesc, sa insemne ceva. Ma inpacasem cu gandul ca nu vor face mandala pana intr-o seara cand m-a apucat pe mine asa un chef de crafturi, in parc fiind :)
Asa ca cel mai la indemana mi-a fost sa culeg cateva flori cu care aveam de gand sa fac un tablou. In curand, pe masura ce eu lipeam petalele pe cartonul colorat, in jurul meu s-au adunat cativa copii (si parinti) carora le-a placut foarte mult ideea aceasta simpla dar frumoasa. Astfel copiii mei s-au razgandit si au insistat sa faca si ei cate una. Din seara aceea au trecut cateva zile in care am tot cules flori pe drumul de la gradinita spre casa, am pregatit materialele necesare, insa joaca in parc a fost mereu mai atractiva. asa ca florile se ofileau si a doua zi o luam de la capat :)
Pana aseara, cand datorita vantului am scurtat timpul de joaca in parc si odata ajunsi in casa am inceput lucrul la mandale.

Pentru inceput a desenat fiecare cu ajutorul unei farfurii, un cerc mare pe o coala A4 verzuie.

 Apoi au decupat cu o foarfeca cu model cercul format

 Fiul meu a ales sa faca centrul mandalei din frunze de menta si cicoare

Pe margine a lipit petale de trandafi roz

Iar cumva pe la mijloc a lipit petale de trandafir alb

 si a mai vrut si galben :)

A fost foarte incantat de ea. S-a dus intr-un suflet sa i-o arate si tatalui sau care a fost dat pe spate :)
Mai ales ca mandala lui miroase foarte frumos a menta si trandafiri ;)

Fiica mea a ales sa faca o altfel de mandala, care sa semene cu un soare.
Ea a desenat mai multe cercuri pentru ca i-a placut foarte mult sa se joace cu farfuria pe hartie

Spiritul ei creativ a indemnat-o sa inceapa cu decorarea marginii cu petalele trandafirului galben

Insa dupa primele doua petale s-a razgandit si s-a mutat in centru, care a vrut sa fie o floare cu miez rosu si petale albe. singurica a facut acea floricica frumoasa, destul de centrata.

 Apoi a terminat cu marginea galbena

Si la final a mai lipit cateva petale de trandafir visiniu pe portiunea de mijloc

Foarte incantata de mandala ei cu petale de soare :)

In afara de faptul ca rezultatul final a fost extraordinar, mi-a placut ca desi unele petalele au fost firave, ei au lucrat cu grija cu ele, au combinat culorile foarte frumos si au lucrat simetric

Daca va place ideea puteti incerca si voi. mai aveti timp sa va inscrieti si la concurs pana pe 6 iunie.
Pot participa la concurs copii intre 4 - 12 ani, deci din cercul nostru de artisti participa doar Gabriel care are 5 ani.
Fetita mea are 2 ani si 10 luni

Inca o data (daca mai era nevoie) am realizat ce rol important poate avea parintele in infuentarea copiilor de a face o anumita lucrare/ munca sau nu. Daca n-as fi facut in seara aceea eu mandala in parc, nu cred ca s-ar fi hotarat ai mei copii sa faca si ei cate una.

Aceasta este mandala mea, realizata din petale de mac, trandafir alb si rosu si lamaita.

Miroase foarte frumos a trandafiri si lamaita ;)

Galuste chinezesti - din faina de orez

Prima oara cand am vazut reteta de galuste chinezesti pe blogul Andreei am stiut ca in scurt timp le voi face si eu. Asta a fost in urma cu doi ani si imi aduc aminte ca le-am facut prima oara chiar in preajma zilei mele de nastere. Au fost diferite de orice galusca mancata pana atunci insa tocmai gustul si textura lor speciale m-au facut sa mai repet de cateva ori experienta.

Primele dati le-am facut din faina facuta de mine din orezul din camara. Nu a fost chiar usor avand in vedere ca aveam o rasnita electrica subreda si o masina de macinat zahar intepenita.
Procesul obtinerii acestei faini de orez in casa este laborios dar daca nu aveti faina de orez gata cumparata iata cum sta treaba.
La inceput am spalat orezul cu bob rotund (500 gr) in mai multe ape, apoi l-am scurs si l-am lasat la uscat imprastiat pe o hartie vreo 3 zile. Orezul uscat l-am macinat ba in rasnita electrica ba in cea manuala, de mai multe ori. Granulatia nu a fost asa fina ca faina de orez din magazine dar am reusit sa lucrez cu ea aluatul de galuste. Abia cand am facut cu faina cumparata am vazut diferenta :)
Ingrediente pentru galustele chinezesti sunt urmatoarele

 Aluatul
~ 500 gr faina de orez
~ aproximativ 200-250 ml apa.

Umplutura
~susan integral
~ mac
~nuca
~zahar brut

O oala cu multa apa pentru fiert galustele

Intr-un castron am amestecat faina de orez cu apa turnand cate putin pana a ajuns de consistenta unei plasteline. Am format mingiute si le-am lasat asa pana am preparat umplutura.
Am pus semintele de susan in tava la cuptor pana au imprumutat o culoare usor rumena. apoi le-am amestecat cu macul, nuca macinata si zaharul brut.
Am luat cate o bila si am turtit-o usor cu degetul facand loc inauntru ca si o barcuta. inauntru am pus cu lingurita compozitia de seminte si am refacut bila la loc. Asa le-am facut pe toate apoi le-am pus la fiert in oala cu apa care cocotea. La inceput ele se lasa jos; cand se ridica la suprafata inseamna ca sunt gata. Le-am scos cu paleta pe un platou si le-am lasat sa se scurga
Pentru ca ramasesem cu foarte putin susan si mac pentru a le tavali in ele, am luat cateva capsuni si cirese si le-am blenduit, turnand astfel un sos gustos peste galustele calde.
Prima impresie care am avut-o cand am muscat din ele a fost ca mi s-au lipit dintii inauntru :)  cam asa este textura galustelor cu orez, gumilastica - cum zice Andreea :)

Copiii mei au fost cei mai incantati de fiecare data de galustele din orez.
cand nu am avut fructe, am pus deasupra dulceata, sos de ciocolata sau sirop de ghimbir.

In pozele de mai sus este fiica mea pe cand avea 11 luni, mare mancatoare de galuste chinezesti.

Va doresc un weekend minunat alaturi de cei dragi. nu uitati sa va bucurati de sfarsitul acesta de primavara si fiti recunoscatori pentru viata voastra
V-am tzucat :*

L.E. Galustele chinezesti din 2014 :) facute din faina integrala de orez si umplute cu visine din dulceata asta de visine

Socata - reteta fara zahar

Dragii mei dragi, asa cum v-am promis am revenit cu reteta de socata fara zahar si fara drojdie.
In anii trecuti o faceam dupa reteta clasica insa (asa cum multora dintre voi vi s-a intamplat), obiceiurile mele alimentare s-au schimbat in ultimul timp si am renuntat la anumite alimente.
Am cunoscut in mediul virtual cativa oameni frumosi care au un dar special de a influenta vietile celor cu care intra in contact iar draga mea Mimi este unul dintre acesti oameni. Anul trecut a scris ea un articol frumos pe blog in care aparea si o poza cu un borcan cu socata, si nu mare mi-a fost mirarea sa citesc ca ea a facut socata fara zahar ba chiar si fara drojdie. Asa ca mi-am propus ca la urmatoarea tura de socata sa ii urmez exemplul.
Si bine am facut :)
Am fost cu totii la cules de soc intr-o zi insorita si vesela

si am adus acasa florile de soc mari si parfumate si pline de polen

Am avut doua borcane de cate 3 litri curate, in care am pus
~  florile de soc spalate. cate 10 in fiecare borcan
~ 200 grame de stafide brune, blenduite cu putina apa (deci 100 gr la borcanul de 3L)
~ 2 lamai taiate in felii (o lamaie/borcan)
~ crengute de menta/ busuioc (intr-un borcan am pus menta, in celalalt busuioc)
~ apa cat a incaput

 Si am lasat pe geam la soare 2 zile. am amestecat in fiecare zi in borcane cu lingura de lemn. si am gustat :)

Acum e numai buna de baut. (deja bem din ea de ieri dar azi e ziua cand o strecuram si o punem in sticle la frigider)
V-am facut pofta? puteti incerca si voi reteta noastra. si reveniti cu un feedback ;)

asta e socata zambitoare de anul asta :)

(una dintre ele)

Felicitare pentru ziua tatalui

Pentru ca saptamana trecuta a fost ziua de nastere a sotului meu am pus la cale impreuna cu copiii niste felicitari care sa exprime gandurile noastre pentru el.

Felicitarile au nfost simplu de realizat. am folosit carton colorat pe care l-am indoit in doua.
In interior  fiica mea a vrut sa lase amprenta manutei ei.Deasupra a lipit o inmioara din hartie creponata rosie si a dat cu sclipici

Fiul meu a vrut sa lase amprenta talpii lui insa in culorile curcubeului . asa ca dupa ce i-am vopsit talpa in cele 7 culori s-a suit pe felicitare si si-a lasat amprenta :)

Pentru ca urarea de la multi ani  de pe fata felicitarii a fost scrisa cu carioca si scrisul s-a imprimat un pic si pe partea cealalta am hotarat ca mesajul din interior sa fie pe o hartiuta speciala

 Tati, tu esti eroul meu! - mesajul lui Gabriel :)

Tati, inimioara mea iti apartine mereu  - fetita lu' tata ;)

Nici nu va inchipuiti ce incantat a fost tatal copiilor mei cand a primit felicitarile din manutele lor cu imbratisari si pupicuri fara numar :)

Ce parere aveti? va plac felicitarile noastre?
Mai avem cateva idei pregatite ptr 1 iunie ramase restante de anul trecut :)

Revolta trupului

Trupul este pazitorul adevarului  nostru pentru ca poarta în el experienta întregii noastre vieti si are grija ca noi sa putem trai cu adevarul propriului organism. EI ne sileste cu ajutorul simptomelor sa admitem cognitiv acest adevar, ca sa putem comunica armonios cu copilul care traieste în noi, care a fost cândva desconsiderat si umilit.

Aplicarea pedepselor corporale în scop disciplinar am experimentat-o personal chiar din primele luni de viata. Fireste ca nu mi-am dat seama zeci de ani la rând de asta. Dupa spusele mamei mele, copil mic fiind, eram atât de cuminte, ca nu avea nici o problema cu mine. Asta se datora, dupa propriile declaratii, educatiei consecvente pe care mi-a dat-o pe vremea când eram un sugar neajutorat. De aceea n-am avut atât de mult timp amintiri despre copilaria mea. Abia la ultima mea terapie emotiile puternice mi-au dat informatii despre aceste amintiri. Ele se exprimau în legatura cu alte persoane, dar am reusit cu mult mai bine sa le aflu originea, sa le integrez ca sentimente inteligibile şi să-mi reconstruiesc istoria copilăriei timpurii. În acest fel mi-au dispărut toate vechile spaime, de neînteles pâna atunci, si rănile dedemult s-au putut cicatriza gratie unei asistente empatice.

Aceste spaime se refereau în primul rând la nevoia mea de comunicare, la care mama mea n-a raspuns niciodata si pe care, în sistemul ei  strict de educare, a pedepsit-o ca pe-o necuviinta. Cautarea contactului si a interactiunii s-a manifestat mai întâi prin plâns, apoi prin punerea de întrebari, în comunicarea propriilor sentimente si gânduri. Dar pentru plâns primeam palme, la întrebari raspunsuri împanate cu minciuni, iar exprimarea sentimentelor si a gândurilor îmi era interzisa; retragerea mamei mele într-o tacere ce dura luni de zile în sir era un pericol ce ameninta permanent. Pentru ca nu si-a dorit niciodata sa cunoasca adevarata mea existenta, atrebuit sa-mi ascund regulat fata de ea sentimentele autentice.

 
Mama era capabila de izbucniri violente, dar era întru totul lipsita de capacitatea de a reflecta si de a-si pune întrebari asupra emotiilor ei. Pentru ca a avut o copilarie frustrata si nemultumita, m-a învinovatit pe mine permanent de câte ceva. Daca ma aparam împotriva acestor nedreptati si încercam, în cazuri extreme, sa-mi dovedesc nevinovatia, întelegea acest lucru ca pe un atac împotriva ei, pe care adesea îl pedepsea draconic. Confunda emotiile cu faptele. Daca se simtea atacata de explicatiile mele, pentru ea era clar ca voiam sa o atac. Ca sa constientizeze ca sentimentele ei au alte cauze decât comportamentul meu, ar fi avut nevoie de capacitatea de a reflecta. Totusi, niciodata n-am simtit ca ea ar regreta ceva, se simtea întotdeauna "îndreptatita". Acest lucru a facut din copilaria mea un regim totalitar.
 ...

~fragment din Revolta trupului de Alice Miller~

Tablou de primavara cu hartie creponata - activitati copii 2 ani

O activitate distractiva si colorata, indragita de copiii cu care am lucrat a fost realizarea acestor tablouri cu ghemotoace de hartie creponata. Este genul de activitate care lasa copilul sa lucreze liber si la sfarsit sa aiba parte de o mare surpriza.

Pentru realizarea ei am avut pregatite din timp cocoloase din hartie creponata de diferite culori

Copiii au lipit, fiecare cum a dorit ghemotoacele colorate pe foaia lui iar eu la sfarsit am desenat cu carioca verde, linii ce reprezinta tulpinile floricelelor.

LE: saptamana aceasta am confectionat impreuna cu copiii, felicitari pentru 8 martie

Activitatea aceasta e numai buna de facut in contextul unei zile cu plimbari in natura, in care copiii pot admira pe indelete frumusetea florilor si floricelelor intalnite in acest anotimp

Alte activitati cu hartie creponata mototolita am mai avut aici
~Pomisori infloriti
~Ciorchinele de strugure