Cu cizmulitele .. :-)

Un copil, la gradinita, incearca sa isi incalte cizmulitele. Pentru ca nu se descurca, a cerut ajutor educatoarei.
Cu tot trasul si impinsul, cizmulitele nu voiau nicidecum sa intre.
Pana cand a reusit totusi sa il incalte, educatoarei i-au aparut broboane de transpiratie pe frunte. De aceea aproape ca i-au dat lacrimile cand copilul i-a zis:
- Doamna, dar sunt puse invels...
Intr-adevar, erau pe picior gresit...

Nu a fost cu nimic mai usor sa ii scoata cizmulitele decat sa i le puna, totusi a reusit sa isi pastreze calmul pana cand iar cizmulitele erau incaltate, tot cu sudoare pe frunte, dar de data aceasta asa cum trebuia.
Insa atunci baietelul a zis:
- Cizmulitele astea nu sunt ale mele!

In loc sa strige la el: "De ce nu mi-ai spus??", educatoarea si-a muscat buza si inca o data s-a chinuit sa il descalte.
Cand s-a terminat chinul descaltatului, baietelul i-a spus:
- Sunt cizmulitele flatelui meu. Mama mi-a zis sa le incalt pe astea azi.

Acum ea nu mai stia ce sa faca...Sa planga sau sa rada? A reusit totusi sa stranga suficienta rabdare pentru a se lupta din nou cu cizmulitele.
Cand, in sfarsit, l-a incaltat, inainte de a-l trimite afara la joaca, l-a intrebat:
- Si acum, unde iti sunt manusile? Trebuie sa ti le pun in maini ca sa poti pleca afara!

Raspunsul a venit prompt:
- Le-am bagat in cizmulite ca sa nu le pield...


*****

Ce ziceti? Vi se pare usor? Vi se pare greu?
Credeti ca e doar o povestioara care circula pe net? va spun ca nu e doar asta.
De cand lucrez cu copiii am fost pusa deseori in situatii in care rabdarea, calmul si dragostea mi-au fost puse la incercare. Marturisesc ca nu intotdeauna am reusit sa ma descurc excelent. insa pot sa spun ca atunci cand am facut-o, am simtit ca cresc, ca invat, ca ma daruiesc si n-am incetat sa ma minunez de rezultate.

Azi fiind prima mea zi de concediu mi-am amintit de aceasta povestioara in care ma regasesc si care ma induioseaza de fiecare data. Mai ales ca ieri in ultima zi de serviciu, am aflat ca unul din copiii de care m-am atasat in ultimul timp, va pleca de la noi.  Un baietel care de cateva ori pe zi voia sa-l incalt. si la scurt timp dupa aia, se descalta :)
si din nou venea sa-l incalt :) :)

Imi doresc din toata inima ca acesti copii care se intersecteaza cu destinul meu pentru un timp, sa aiba parte in viata lor de oameni care sa-i iubeasca si sa ii calauzeasca in viata asa cum au ei nevoie.