luni, 30 septembrie 2013

Copacel de toamna

A venit in sfarsit randul acestui copacel care ar fi trebuit sa faca parte din colectia completa "Anotimpurile Pomisorilor". Dar pentru ca in vara asta viata noastra a fost data peste cap, am sarit de la copacelul de primavara prezentat aici direct la copacelul de toamna.
Desi il aveam in plan mai devreme, vremea ploioasa nu ne-a prea avantajat in ceea ce priveste adunarea frunzelor. Abia azi am avut frunze uscate si am trecut la infrunzirea pomisorului.
Cam asa arata suportul de lucru inainte de activitatea noastra de azi. Inflorescentele de hartie creponata au fost date jos de copiii care au venit de-a lungul timpului la noim si in plus, intr-o zi fiul meu a venit furios si a mazgalit ceea ce a mai ramas din pomisorul facut de el si sora lui in primavara.

Azi am adunat frunze cazute pe jos din mai multi copaci intalniti in parc iar dupa ce s-au zvantat, cu ajutorul unui lipici fiul meu a inceput sa infrunzeasca pomisorul.

Intre timp i s-a alaturat prietenul lui, Vlad, care l-a asistat indeaproape

Dupa cateva minute pomisorul de toamna arata foarte frumos.
A fost o surpriza pentru sotul meu cand a venit de la serviciu.


Cu acest Copacel de Toamna participam la provocarea lansata de Hai La Gradinita impreuna cu Hippo Atelier.

joi, 26 septembrie 2013

Frunze din hartie - activitati de toamna pentru copii

Azi am reusit sa ma imping de la spate si sa editez o postare aflata in stand-by de exact un an de zile. Toamna trecuta, pe cand lucram la gradinita eram foarte incantata sa va arat ce activitati am mai facut cu copiii la tema "frunze de toamna". mi-aduc aminte ca faceam o multime de frunze si poze; le dadeam si copiilor sa isi pozeze creatiile.. :)
insa in ultimul timp chiar nu ma trage inima sa impartasesc ceva pe tema asta, a activitatilor ce se pot face cu copiii. de-abia m-am urnit.
Ideea originala o luasem de aici, si eram pusa pe fapte mari la acea vreme, dar pe atunci nu aveam toate materialele care mi le-am dorit asa ca am facut asa cum am putut.
Rezultatul a fost extraordinar si asa. Toata lumea, si copiii si parintii au fost impresionati de ce am putut noi sa facem.

Ulterior am facut si cu ai mei acasa aceste frunze pictate.
Am dat copiilor cate o foaie pe care au pictat fiecare cum a dorit. Ideea era sa folosim culori de toamna. dar am fost toti de acord ca toamna exista toate culorile asa ca au rezultat niste tablouri foarte frumoase. aici sunt doar o parte din ele.



Dupa ce s-au uscat picturile am indoit hartia in doua, pe lung/pe lat
 si am facut-o acordeon:

am desfacut acordeonul, am asezat in asa fel ca muchia unde e indoita foaia sa fie in jos si am desenat un smiley jos la baza. Am facut asta ptr a nu uita care este  pozitia corecta a modelului apoi am desenat un contur asemanator:

am decupat pe contur

 si am desfacut hartia. asa arata desfacuta


am strans-o din nou in forma de acordeon:

apoi tinand mijlocul strans, am indoit marginile in sus. se observa un inceput de frunza :)

Am rupt o fasie de hartie si am rulat-o pentru a face codita frunzei

Am trecut fasia prin mijlocul frunzei si am rulat-o din nou.

 Cu un lipici bun/ pistol de lipit am lipit primele laturi din interior
apoi am desfacut-o frumos si iata frunza
aici suratele ei :)



azi le-am scos pe alee la o sedinta foto :)


 V-au placut frunzele noastre pictate? incercati si voi?

alte frunze din hartie insa model mai simplu, avem http://dpnori.blogspot.ro/2013/10/frunze-de-hartie-model-simplu.html

vineri, 20 septembrie 2013

When I'm losing my mind

Sometimes I loose my mind. 
After a while, I always find it in my heart. 
There, in deepest place of my  heart, my mind doesn't have to find explanation for everything that happens, because the heart embraces my mind and sings a song to it.
A song made from tears and hopes and memories...
It's a song of love.
It's my life's song.



marți, 17 septembrie 2013

Găluşte cu prune (gomboţi) - de post

Aveam altceva pregatit sa impartasesc cu voi azi, o reteta de ardei umpluti cu hrisca :) dar pentru ca am prieteni care m-au inveselit cu comentariile lor la o postare si pentru ca am multe prune, am ales sa postez reteta de galuste cu prune.
Pe moment nu am poze sa va arat, sa va clatiti si ochii :) asa ca va descriu doar procesul de executie, iar voi va apucati de bucatarit imediat ce ati terminat de citit :)

Am ajuns sa fac galuste cu prune dupa reteta asta fara ou, la sugestia prietenei mele, Ema.
Reteta originala se gaseste in cartea doamnei Sanda Marin, insa eu am adaptat deoarece cantitatile erau nesatisfacatoare pentru mine :)
Cand fac gomboti doar pentru familia mea fac dintr-un kg de cartofi. cand stiu ca am musafiri dublez/triplez portiile.
Eu chiar acum in timp ca scriu reteta aici pentru dragele mele prietene pofticoase (ca si mine) prepar si gombotii
Aluatul ptr galuste:
~1 kg de cartofi, .
~300 gr faina
~1 lingura ulei
~1 lingura zahar
~1 lingurita sare
Umplutura si decor
~prune
~pesmet
~zahar
~scortisoara pudra

Cartofii spalati dar nedecojiti i-am pus la fiert intr-o oala cu apa. In timp ce fierbeau cartofii, am spalat prunele si cu un cutit le-am despicat pe la jumatate ca sa scot samburii.
Le-am pus intr-un castron si am presarat deasupra zaharul brut si pudra de scortisoara. Mie imi place sa le pun in castron deoarece dupa un timp ele isi lasa un sirop din care facem un smoothie delicios cu struguri si banana :)

Pesmetul l-am pregatit dupa reteta clasica: se pune unt in tigaie, pesmet, se amesteca intr-una si dupa aceea se pune zaharul.
Cand cartofi s-au fiert i-am clatit cu apa rece si i-am lasat sa se racoreasca putin. I-am decojit si i-am pasat ca pentru piure. de fapt asta a si iesit.un piure de cartofi peste care am adaugat faina, uleiul, sarea si zaharul. Am framantat cu mana pana a ajuns la o consistenta uniforma, moale.

Intre timp am scos prunele din castronul in care si-au lasat zeama si am trecut la modelat galustele.
Cu mana infainata am format gogolosi in care am ascuns cate o pruna :) Asta e partea preferata a copiilor in care fiecare face cate un gombot personalizat. fiica mea ii facea aripioare, baiatul -ochi nas si gura :)
 Ieri a aflat sotul meu de la un coleg ungur ca reteta originala de gomboti se face cu prune intregi asa ca am incercat si asa. Sunt mai usor de facut, intr-adevar, insa gustul final este mai acrisor fata de cele facute cu prunele fara samburi si lasate in zahar si scortisoara

Galustele se pun la fiert intr-o oala cu apa clocotita. cand se ridica la suprafata inseamna ca vor sa fie scoase afara. Eu le pun intr-o strecuratoare si apoi cat sunt inca umede, le tavalesc prin pesmet.

Data trecuta am ramas si fara pesmet si fara zahar si le-am tavalit prin seminte de in rasnite, nuca macinata si scortisoara. -DeLiCioaSe


Mai adaug doar ca singurul motiv pentru care in ultimul timp fac doar aceste galuste fara ou, este ca imi plac mai mult decat celelalte. sunt mai ..moi, mai pufoase.. nu gasesc acum cuvantul dar daca mai e cineva care a mancat gomboti dupa reteta aceasta poate sa confirme :)

L.E. si pentru ca anul asta am experimentat si galustele cu caise..

ma credeti cand va spun ca sunt excelente? in prima zi cand am facut, am dus in parc un castron cu galuste cu gandul ca fiecare copil va manca doua :)
m-am intors cu castronul dupa inca o tura, deoarece le-au placut foarte mult iar mamicile nu au mai apucat :)

si ultima gaselnita, gomboti tavaliti prin ciocolata

pofta buna. precum am zis.

miercuri, 11 septembrie 2013

Fereastra sufletului

O familie a primit de la o rudă în vârstă o casă într-un cartier foarte liniștit. Înainte de a se muta mama, tatăl și fiica lor mergeau câteva ore în fiecare zi pentru a scoate din casă lucrurile vechi, pentru a face curățenie și a pregati cât mai bine locuința.
În prima dimineață când au ajuns in casa fiica a observat, privind pe fereastră, o doamnă în vârstă care își întindea hainele abia spălate în balcon.
- Mamă, privește ce haine murdare întinde vecina noastră în balcon! Până și eu știu să spăl mai bine decât ea! Poate ar trebui să merg s-o învăț cum se face! Sau poate să-i spun ce săpun să folosească…
Mama a privit la doamna în vârstă care își intindea rufele, a privit apoi la fiica ei și n-a spus nici un cuvânt. Și așa, la fiecare două sau trei zile fiica repeta observațiile, în timp ce vecina își întindea rufele la soare. După vreo lună fiica a rămas surprinsă văzând că vecina sa întindea pe sârmă cearceafuri mult mai curate, așa că i-a spus mamei sale:
- Privește, a învățat să spele rufele, cu toate ca n-am avut timp să trec pe la ea să-i spun cum se face!
Mama s-a uitat zâmbind la ea și i-a răspuns:
- Nu, astăzi am reușit să vin ceva mai devreme decât tine și am spălat geamurile casei noastre!

~ ~ ~ ~ ~ 
 De reţinut: Omul bun scoate lucruri bune din vistieria bună a inimii lui, iar omul rău scoate lucruri rele din vistieria rea a inimii lui; căci din prisosul inimii vorbeşte gura.

Si eu am trecut prin faze de-astea, şi mai trec încă, când (aşa cred eu că) văd mai bine greşelile altora decât ei înşişi. Dupa un timp imi dau seama ca eu nu vedeam bine. vorba aia:  De ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tău şi nu te uiţi cu băgare de seamă la bârna din ochiul tău?
Sunt si faze in care da, am dreptate, insa revenind la subiectul de azi, in acele momente in care imi dau sema ca eu am vazut gresit, si reusesc sa imi scot barna din ochi, ma simt un pic mai temperata si mai recunoscatoare ca am mai invatat o lectie.
Pe propria piele.
pentru sufletul meu.
Insa m-am aflat si in situatii in care chiar daca am vazut o greseala am putut sa privesc cu ochi buni si sa las ca fereastra sufletului meu sa dea afara dragoste, lumina si speranta.
Sunt sigura ca si voi ati trecut prin amandoua situatiile si ati invatat cate ceva de fiecare data.
Eu inca invat.
Pentru ca azi chiar am stat langa o persoana care, desi eu scoteam afara doar durere, amaraciune si disperare, ea a stiut sa ma inconjoare cu dragoste si cu intelegere.
Multumesc. Tie.

luni, 9 septembrie 2013

Muzeul Marinei Romane din Constanta

O alta atractie turistica a orasului Constanta - vechiul oras grecesc Tomis, o reprezinta Muzeul Marinei. Noi l-am vizitat intr-o dupa-amiaza racoroasa de miercuri pe la ora 16.
Va recomand daca planuiti sa vizitati muzeul, sa mergeti mai devreme, deoarece la ora 17 se inchide. Noi am reusit sa vedem totul intr-o ora, insa prin curte, unde sunt cateva nave de lupta si accesorii ne-am cam grabit deoarece era deja ora inchiderii. Deci o ora e timpul minim care va ajunge pentru a vizita intreg muzeul, deoarece e destul de mare si aveti ce vedea. mai ales daca va opriti sa faceti si poze exponatelor sau aveti un copil care strabate coridoarele in toate sensurile si trebuie sa il cautati, sa va jucati d-a ascunselea sau sa va jucati cu pisicile si cu melcii din curte.
Precum am spus muzeul este foarte mare, pe doua nivele (parter si etaj) si prezinta istoria marinei militare si comerciale romanesti in ordine cronologica, din perioada antica pana in zilele noastre.
Aici veti vedea obiecte originale, manunscrise, ancore, amfore, elice, lentile de far, uniforme marinaresti, machetele unor corabii, colectii de arme, instrumente de navigatie, 
Biletul de intrere pentru un adult - 10 lei iar pentru un copil - 5 lei
Taxa foto- 25 lei
Programul este de miercuri pana duminica, intre orele 09 - 17


o timona la intrarea in muzeu

diferite noduri pescaresti

harta in piatra

luptatori daci si romani in marime naturala

Bricul Mircea

am facut cunostinta cu un scafandru greu

asa arata lentila unui far

interiorul unei torpile

Submarinul Delfinul

Nava Regala Mircea

Arme mp 40, luger 08, pistoale mitraliera

o mina marina

nu eram singurii obositi :)

scafandru autonom

marinari la datorie :)

platforma petroliera

Sper ca v-a facut placere invitatia noastra virtuala prin muzeu si va recomand sa il vizitati cand ajungeti in Constanta.

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...