Still I Rise -Maya Angelou

You may write me down in history
With your bitter, twisted lies,
You may trod me in the very dirt
But still, like dust, I'll rise.

Does my sassiness upset you?
Why are you beset with gloom?
'Cause I walk like I've got oil wells
Pumping in my living room.

Just like moons and like suns,
With the certainty of tides,
Just like hopes springing high,
Still I'll rise.

Did you want to see me broken?
Bowed head and lowered eyes?
Shoulders falling down like teardrops.
Weakened by my soulful cries.

Does my haughtiness offend you?
Don't you take it awful hard
'Cause I laugh like I've got gold mines
Diggin' in my own back yard.

You may shoot me with your words,
You may cut me with your eyes,
You may kill me with your hatefulness,
But still, like air, I'll rise.

Does my sexiness upset you?
Does it come as a surprise
That I dance like I've got diamonds
At the meeting of my thighs?

Out of the huts of history's shame
I rise
Up from a past that's rooted in pain
I rise
I'm a black ocean, leaping and wide,
Welling and swelling I bear in the tide.
Leaving behind nights of terror and fear
I rise
Into a daybreak that's wondrously clear
I rise
Bringing the gifts that my ancestors gave,
I am the dream and the hope of the slave.
I rise
I rise
I rise.

Aceasta este o dedicatie.
Dedicatia mea pentru cineva :)
Si pentru inca cineva :))

Si daca mai este cineva care o vrea, se simte, si ii place, sa o primesca.
Asa. din partea mea.
Din toata inima
:)

Primavara din farfurie

Stiu ca n-am mai postat de mult o reteta pe acest blog. Daca credeti ca n-am mai facut asta din cauza ca n-am mai gatit intre timp, sa stiti ca aveti dreptate :)
Aproximativ de la Revelion n-am mai gatit aproape nimic in afara de salate de cruditati cu germeni/seminte, smoothieuri, sau cartofi copti si prajiti, am fiert de cateva ori fasole, naut si linte, dar n-am apucat intotdeauna sa si finalizez ce-am inceput. In rest am mancat ce mi-au oferit altii :)) Multumesc frumos tuturor care au fost bucatari in locul meu. si care vor mai fi si de acum incolo :)

Insa incepand de ieri saptamana trecuta toate verdeturile primaverii si-au dat intalnire la mine in farfurie. Si nu doar in farfurie :) ceea ce m-a facut foarte inventiva si dornica sa folosesc din nou blenderul meu preferat :)
Vreau sa va spun ca in ultimul timp de fiecare data cand intram pe blogurile pritenelor mele si vedeam tot retete cu bunatati de primavara inghiteam in sec si tanjeam la ceea ce vedeam in pozele lor. Dar acum a venit si randul meu sa ma rasfat cu multe verzituri primite de la prieteni dragi sau culese de catre mine. Aceste retete sunt simple, adaptabile, si sanatoase. Sper sa va fac pofta.
Pentru mai multe informatii despre ingredientele acestor preparate crude va rog chiar va rog sa cititi la Mimi aici,aici si mai ales aici, si la Cristela aici

Salata primavaratica

spanac, leurda, urzici, macris, stevie, leustean, ridichi, salata verde, ceapa verde, usturoi verde, papadie, seminte de in/canepa decorticate, zeama de lime
La salatele acestea poze n-am facut ca sa ma laud dar la urmatoarele sigur nu uit
Dar puteti admira salata de primavara trecuta asemanatoare cu aceasta.
macrisul nostru:

Pesto de leurda

Reteta asta am facut-o prima data anul trecut pe vremea asta, incurajata tot de Mimi si de fratele meu care mi-a adus multa multa leurda de la padure. Anul acesta leurda a fost mai putina dar suficienta pentru a ne rasfata aproape zi de zi
~leurda, nuca, seminte de floarea soarelui, ulei de nuca, zeama la lamaie/lime, sare

In plus am gasit si o metoda de conservare aici. Sa vedem acum si cat rezista borcanul fara sa il desfacem :)

Crema/sos/pesto de urzici 

cum vreti voi sa-i ziceti: asta a fost o experienta noua ptr mine dar mi-a placut tare mult cum a iesit dupa cateva incercari. Criticul meu culinar cel mai de incredere (sotul) a fost incantat de rezultat si si l-a revendicat punandu-ma sa il personalizez :)
~urzici, usturoi verde, o jumatate de avocado, seminte de floarea soarelui, nuca, branza de capra. Ptr mine am pus si un galbenus crud.

Smoothie de spanac

~spanac
~mar
~banana
~frunze de papadie/macris
~(zeama de) portocala
~miere(optional)
~apa

Smoothie de urzici

Pentru mine acest smoothie de urzici a fost o incantare mai ales ca a fost prima oara cand sotul meu a acceptat sa manance urzici crude. Cine stie despre ce vorbesc intelege si de ce bucuria mea e asa de mare si am specificat acest lucru. Pana acum doar eu si copiii mancam asa.
~banana, urzici, frunze de papadie, frunze de ridichi, apa, miere, catina, zeama de portocala

Chiar sper ca v-am facut pofta de verdeturi, cruditati si bunatati si va doresc din toata inima sa fiti sanatosi.

Cristos a Inviat

În noaptea de-nviere
de Costache Ioanid

În noaptea de-nviere,
prin văi,
prin sat,
când clopotele bat,
uniţi în priveghere
cu cei care n-au mângâiere,
cântaţi
"Cristos a înviat!"

În noaptea de-nviere,
când iar
deodat’
lumină s-a dat,
de-aţi şti ce flori stinghere
şi câtă lumină se cere!
cântaţi
"Cristos a înviat!”

În noaptea de-nviere,
prin văi,
prin sat,
prin vânt legănat,
purtând o scânteiere,
ca semn că lumina nu piere,
cântaţi
"Cristos a înviat!”

Iar după înviere
cu dor
curat,
de crin nepătat,
o rază în unghere
să fiţi ca un semn de putere,
că-n voi
"Cristos a înviat!”

Pe cruce

de Vasile Voiculescu

Iisus murea pe cruce. Sub arsita grozava
Palea curata-i frunte ce-o sangerase spinii
Pe stancile Golgotei tot cerul Palestinii
Parea ca varsa lava.

Si chiar in clipa mortii hulira carturarii
Cu fierea otelita il adapau strajerii...
Radea cu hohot gloata cu spasmele durerii
Si-l ocarau talharii.

Zdrobita, la picioare-i zacea plangand Maria
Si-adanc zbucnea blestemul din inima-i de mama
Alaturi Magdalena, in lunga ei marama,
Tipa vazand urgia.

Departe ucenicii priveau fara putere...
N-aveau decat sa fuga in lumea cea pribeaga
Cu el se naruise nadejdea lor intreaga
Si fara mangaiere.

Tarziu, porni multimea in palcuri spre cetate
Pe drumurile-nguste cu lespezi pardosite
Trecura fariseii cu fetele smerite
Si barbile-argintate.

Maslini fara de frunze dormeau mocnind pe coaste
In vale, ca-ntr-o pacla, dormea Ierusalimul,
Pe cruce somnul mortii dormea de-acum sublimul
Iisus, vegheat de oaste.

Happy giveaway de la Ale

Sau cum l-a numit Alexandra, Summer Giveaway :)
Vi se pare ciudat ca a venit vara prea devreme? La ea a venit. sau asa ar vrea ea sa grabeasca vara sa vina :)
Oricum, daca va uitati la premiile puse la bataie, o sa intelegeti de ce i-a dat acest nume.
Eu imi dorec premiul 2. asta ca sa ma rezum doar la unul dintre ele. dar toate mi-ar place sa le port si sa le scot la plimbare prin Timisoara.

Daca va grabiti mai prindeti locuri :)
aici.

Ce dragoste de Dumnezeu

Precum bine stiti suntem in Saptamana Mare sau Saptamana Patimilor Domnului Isus, perioada in care ne reamintim, mai mult ca in celelalte zile, ce a patimit Iisus Hristos pentru noi incepand de la intrarea Sa in Ierusalim si pana la moartea Sa pe cruce. Hristos, desi stia ce avea sa urmeze, a ales sa duca la bun sfarsit lucrarea Sa pe acest pamant si sa ia asupra Sa toate pacatele noastre pe cruce impacandu-ne cu Tatal.
Profetul Isaia descrie foarte clar in cartea sa in capitolul 53 aceasta etapa din viata Domnului nostru:

"Dispreţuit şi părăsit de oameni, om al durerii şi obişnuit cu suferinţa, era aşa de dispreţuit că îţi întorceai faţa de la El, şi noi nu L-am băgat în seamă.
Totuş, El suferinţele noastre le-a purtat, şi durerile noastre le-a luat asupra Lui, şi noi am crezut că este pedepsit, lovit de Dumnezeu, şi smerit.
Dar El era străpuns pentru păcatele noastre, zdrobit pentru fărădelegile noastre. Pedeapsa, care ne dă pacea, a căzut peste El, şi prin rănile Lui Suntem tămăduiţi.
Noi rătăceam cu toţii ca nişte oi, fiecare îşi vedea de drumul lui; dar Domnul a făcut să cadă asupra Lui nelegiuirea noastră a tuturor.
Când a fost chinuit şi asuprit, n-a deschis gura deloc, ca un miel pe care-l duci la măcelărie, şi ca o oaie mută înaintea celor ce o tund: n-a deschis gura."

Dar noi stim ca nu moartea a biruit ci Iisus Hristos a inviat si asta ne aduce bucurie in inima.
Prin moartea si invierea Sa noi avem parte de viata, de iertare si de mantuire.

Va las cu un cantec drag mie care vorbeste despre dragostea lui Dumnezeu.
Si va pup :*

Sunday Morning ...

Va iubesc

Poveste de Paşti - Măceleandrul

Am început săptămâna aceasta cititul poveştilor de Paşti împreună cu copiii mei şi printre altele am descoperit o povestioară foarte frumoasă pe Ani de Şcoală
Mie mi-a plăcut foarte mult, la fel şi fiului meu căruia i-am găsit şi poze pe Google cu măceleandru si care îmi tot aminteşte când ieşim afară să ne uităm poate vedem şi noi unul si ne imprietenim cu el :)


~ ~ ~ ~
Bunul Dumnezeu făcuse lumina, isprăvise cerul şi pământul, plantele şi animalele şi acum stătea în rai şi vopsea penele păsărilor şi împodobea făpturile.
Din mâinile lui porneau fluturi, porumbei, răsăreau crini, trandafiri şi lăcrămioare.
Spre seară, veni rândul să facă o păsărică sură.
- Ţine minte - grăi Domnul cu bunătate - pe tine te cheamă "măcăleandru" (guşă roşie). Şi punând păsărica în palmă, o lăsă să zboare în lume.

Măcăleandrul zbură voios să vadă pământul cu frumuseţile lui. În oglinda unui pârâiaş ce curgea printre flori, îşi văzu chipul şi băgă de seamă că e sur pe tot corpul. Nu avea nicio pană roşie, nici măcar pe guşă.
Atunci se duse înapoi la Dumnezeu şi, zburând în jurul lui, spuse cu sfială:
- Doamne, pentru ce să mă cheme măcăleandru (guşă roşie), când n-am nici o pană roşie? Dumnezeu îi spuse cu blândeţe:
- Măcăleandru ţi-am pus numele şi aşa trebuie să te cheme! Poţi să-ţi câştigi singură pene roşii pe guşă.

Pasărea începu să se gândească în ce fel ar putea să-şi facă penele roşii. Văzând o tufă de măceş îşi făcu cuibul între ramurile ghimpoase ale acestuia, sperând că poate vreo petală din florile lui i se va lipi pe guşă şi va rămâne acolo o pată roşie. Dar nu se întâmplă nimic.

A trecut multă vreme şi păsărică a iubit cu foc, sperând că de para dragostei i se vor înroşi penele. A cântat cu foc, sperând că de focul cântecului i se vor înroşi penele. A luptat cu ardoare împotriva altor păsări, crezând că de vitejia ce-i ardea inima i se vor colora penele, dar n-a izbutit.
N-a izbutit nici primul măcăleandru şi nici urmaşii lui.

Povestea aceasta o ciripea puilor ei un măcăleandru ce-şi avea cuibul într-un măceş pe o colină din faţa oraşului Ierusalim. De-odată se opri, căci pe poarta Ierusalimului ieşea o mulţime de oameni ce înainta repede spre colina unde era cuibul ei. Erau călăreţi pe cai mândri, oşteni cu suliţe lungi, slujitori cu ciocane şi cuie, preoţi mândri şi judecători cu faţa aspră, femei care plângeau şi tot felul de oameni care strigau.
Biata pasăre tremura de groază pe marginea cuibului. Dar uită de primejdia care o pândea pe ea şi pe puii ei, ce puteau fi călcaţi în picioare în orice moment, îngrozindu-se de ceea ce făcea mulţimea cu cei trei oameni care erau osândiţi.

- Ce răi sunt oamenii! - îşi spuse ea. Nu-i destul că i-au bătut în cuie pe aceşti nenorociţi, dar pe capul celui din mijloc au mai pus şi o cunună de spini. Ghimpii i-au înţepat fruntea şi ţâşneşte sângele. Cât e de frumos omul acela şi ce blând se uită. Mi se rupe inima când îl văd cum se chinuie.
- Dacă aş fi eu tare ca frate-meu vulturul - se gândi el - i-aş rupe cu ghearele piroanele din palme.

Văzând cum curge sângele din fruntea răstignitului care avea o cunună de spini, măcăleandrul se hotărî să facă ceva pentru a-i uşura puţin suferinţa. Zbură drept la răstignit şi trase cu ciocul un spin ce i se înfipsese acestuia în frunte.
Când spinul ieşi, din fruntea celui ce pătimea sări o picătură de sânge pe pieptul păsării şi se lăţi repede, încât toate penele de pe guşă i se înroşiră.
Atunci răstignitul spuse:
- Pentru mila ce porţi în suflet ai dobândit ceea ce neamul tău întreg a căutat să câştige, străduindu-se mereu, fără rezultat până acum.

Când pasărea se întoarse la cuib, puii începură să strige:
- Ţi-e guşa roşie! Penele de pe guşa ta sunt mai roşii decât floarea trandafirului!
- E o picătură de sânge din fruntea sărmanului răstignit - răspunse ea - şi are să se spele îndată ce mă voi scălda în vreun izvor.

Dar oricât s-a scăldat măcăleandrul, roşul de pe guşa lui nu s-a mai şters. Ba când îi crescură puii, se ivi culoarea roşie şi pe penele de pe guşa lor. De atunci, din ziua răstignirii Domnului, a căpătat măcăleandrul guşa roşie.

~ ~ ~ ~ ~


Sper că v-a plăcut şi vouă această poveste.
Un weekend minunat vă doresc tuturor