vineri, 2 noiembrie 2012

Dulceata de struguri - fara zahar


Va spuneam in postarea cu vita de vie ca am avut parte de o saptamana a strugurilor plina de struguri de tot felul :)) si ne-am mai si distrat.
 Avand in vedere ca struguri inca se gasesc in vie, m-am gandit sa impartasesc cu voi aceasta reteta care mi-e cunoscuta inca din copilarie, si desi aveam mult de lucru la ea, era dulceata mea preferata. alaturi de dulceata de nuci, laborioasa si ea :)
Mi-aduc aminte ca pe o vreme ca asta mergem cativa kilometri pe jos pana la gradina, care era in afara orasului si dupa ce culegeam struguri cat incapeau in carut ma intorceam acasa si ma apucam de dezsamburit boabele. Si vaaai, cat timp imi lua, si eu de-abia asteptam sa ies afara si sa ma joc " ratele si vanatorii"
Acum, dupa atata timp, imi dau seama ca desi imi ia mai mult timp ca atunci, este mai relaxant si mai placut, deoarece in jurul meu mereu este alergatura de copii, rasete, muzica si voie buna.
Intr-una din serile trecute, dupa ce am adormit copiii si am ramas sa dezsamburesc strugurii ramasi, mi-am adus aminte de toate binecuvantarile pe care le-am primit in ultimii ani in viata mea si de felul in care mi s-a schimbat viata si m-au napadit amintirile. De departe e cea mai buna perioada din viata mea si cei mai frumosi ani.
Dar sa revenim la dulceata noastra de struguri, care mie in prima tura mi-a luat doua zile s-o fac deoarece in marea mea incredere in mine am lucrat pana noaptea tarziu, cu gandul ca o voi termina pana la o ora rezonabila. Adica inainte de 1.
Ceea ce n-a fost posibil deoarece mi-am dat seama cat sunt de obosita abia cand am realizat ca puneam samburii in ceaunul cu boabe si boabele in gramada de samburi. 
In principiu e simplu dar e mult de munca. 
Se spala ciorchinii de struguri si se aleg boabele.
Apoi cu un cutit se scot samburii taind boabeble pe jumatate
Se pune la fiert cu cateva felii de gutuie. eu am pus ceaunul in cuptor si am plecat sa imi cumpar cizme. Am facut bine pentru ca nu m-am intors dupa o ora asa cum prevedeam, ci dupa doua ore, iar dulceata mea se fierbea singurica fara probleme.
Daca credeti ca :)) e prea mult de munca in felul acesta puteti face cum am facut eu la a2-a tura. Adica am pus boabe de struguri intr-un castron, am bagat blenderul in ele, doar putin cat sa le zdrobesc, apoi le-am pus intr-o strecuratoare si am ales astfel samburii de printre cojite. Ce a ramas am pus in ceaun, si am zdrobit alte boabe, si tot asa...
Cand am considerat eu ca a fiert destul, am pregatit borcanele curate si am turnat dulceata in ele, avand lama de cutit dedesubtul borcanelor pentru a nu se crapa borcanele. Le-am pus capace si le-am intors invers, le-am invelit in prosoape si le-am lasat pana a 2-a zi.
  Poza de la final nu e prea sugestiva din cauza luminii din bucatarie dar am pus asa, ca sa am eu o poza cu borcanele mele de dulceata, care nu stiu cat vor rezista deoarece ne plac papanasii si eu mai fac si o prajitura cu blat cu dulceata foarte buna ;)
Si ca sa fim in ton cu conservele si dulceturile va las cu niste desene animate foarte dragi noua, gasite mai demult la Loredana pe blog.

3 comentarii:

  1. fff interesanta dulceata...dar rezista, asa fara zahar??
    si noua ne plac acele desene rusesti!! :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. daaa. rezista. prin fierbere se elimina apa iar zaharul din struguri isi face treaba.

      eu faceam dulceata asta din copilarie. nu chiar din copilarie, dar na, inainte de adolescenta... :)

      Ștergere
  2. xeaunul tau e de aluminiu (tuci?) ca eu stiam ca nici aluminiu nu e bun

    RăspundețiȘtergere

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...