In vizita la Acvariul din Constanta

Unul din obiectivele turistice ale orasului Constanta o reprezinta Acvariul situat la malul marii in apropierea renumitului Cazinou. Acvariul este o atractie deosebita pentru turisti deoarece spatiul expozitional este foarte mare si adaposteste specii de pesti si vietuitoare marine din diverse zone geografice. Este impartit pe trei sectii: sectia marina, pesti de apa dulce si pesti exotici.
Pozele mele sunt amestecate  aici, nu respecta nici un criteriu. fiul meu era asa de efervescent ca ma tragea de la un bazin la altul fara sa mai am timp sa fac poze intr-o anumita ordine.
Deasupra/dedesuptul fiecarui bazin sunt panouri explicative cu cateva informatii despre pestii respectivi. 
Chiar in centru este un bazin urias - expresia fiului meu, care in ultima vreme tot ce depaseste o dimensiune normala, devine urias si gigantic ;)
In acest bazin sunt pesti de talie mare, majoritatea avand peste 1 metru lungime: sturion, nisetru, morun, pastruga, cega si pisica de mare.
Aici mi s-a parut mie ca atractia copiilor era cea mai mare. nasucurile si manutele lor lipite de geamurile mari pe mai multe laturi, strigatele de mirare, unii chiar le dadeau nume pestilor care se apropiau de geam :)
Noi am primit la intrare si o harta turistica si rutiera a Romaniei, nu mi-am dat seama daca asta a fost pentru ca am platit taxa suplimentara pentru aparat sau asa se da tuturor celor care viziteaza Acvariul.

Taxa de vizitare a acvariului este:
20 lei bilet ptr un adult
10 lei bilet ptr un copil
10 lei taxa ptr aparat foto
10 lei taxa ptr filmat

discusi

V-o mai amintiti pe Dory din "Finding Nemo"? Iat-o! Am gasit-o intr-un acvariu alaturi de alti pestisori frumosi, doar ca Nemo nu vroia sa iasa din ascunzatoare :)

testoasele

doi pesti pupaciosi :)

asa arata informatiile de deasupra bazinelor cu pesti

 in incheiere, un filmulet facut de noi la acvariu, bazinul central cu pesti uriasi :)

                       

Vacanta de vara la Constanta - foarte pe scurt

Buna dimineata si bine v-am regasit dragii mei. Sunt sigura ca odata cu venirea toamnei s-a terminat si vacanta multora dintre voi, nu numai a mea.
Ieri am ajuns in Timisoara cu bagaje mai multe decat atunci cand am plecat, cu telefonul plin de mesaje, pe e-mail si pe fb inca nu am intrat, insa am foarte multe poze si amintiri frumoase adunate pe care vreau sa vi le arat. 
Desi am fost impotriva acestei vacantei la mare, am avut cateva momente in care, in mijlocul evenimentelor fiind si a frumusetilor inconjuratoare, mi-am dat seama ca pana la urma a fost o idee buna. Nu vreau sa va vorbesc despre sentimentele mele la fata locului, insa va spun ca o mare bucurie avuta a fost aceea sa il vad pe fiul meu incantat de tot ce a vazut si a facut la mare, de toate lucrurile noi si interesante.
Din prima zi in care am ajuns, Marea Neagra ne-a primit cu valuri uriase la tarm.
Am avut parte de valuri mari, unele mai mari chiar si decat mine insa asta a fost o adevarata distractie si provocare pentru fiul meu.

si pentru mine

Am fost si pe plaje linistite, fara valuri spectaculoase, cum e plaja de la Mamaia

Sau plaja salbatica, (aproape) pustie de la Vadu, unde am gasit cateva scoici mari si frumoase:

In fiecare dimineata am fost la plaja in afara de cele 3 zile in care a fost mai racoare si pe care le-am ales special ca sa facem vizite in anumite locuri din orasul Constanta si de prin imprejurimi
Acvariul din Constanta:

Am mai multe poze de la Acvariul din Constanta de aceea voi face o postare separata despre asta.

Delfinariul din Constanta:

Datorita unei persoane deosebite, pe numele ei de scena Coco, am ajuns sa vizitam intreg Complexul Muzeal de Ştiinţe ale Naturii din Constanţa. Si de aici am foarte multe poze asa ca vi le voi arata intr-un alt articol.

Microrezervatia Naturala din Constanta:

Expozitia de pasari exotice

In spatiul unde se afla Delfinariu am vizitat o expozitie de reptile vii.

Am vizitat Natura Dino Park, o expozitie de dinozauri in marime naturala:

A fost o adevarata aventura pentru fiul meu sa se plimbe printre aceste exponate. mai multe poze urmeaza in alt articol

Muzeul Marinei din Constanta:

O alta bucurie de care am avut parte a fost sa intalnesc in premiera cateva persoane minunate. pe unele le stiam doar din pozele de pe bloguri sau facebook, pe altele nici macar asa.
Cum nu am avut internet sau calculator acolo, cele care au organizat si au tras sforile :) au fost Raluca, Uca si Irina carora le multumesc pentru tot ajutorul
Le multumesc si mamicilor care au venit la intalnire, cu care am stat la povesti si carora le-am tinut pruncii in brate. In poza sunt doar o parte din ele.

O alta intalnire frumoasa a fost cu Coca si familia ei. Am petrecut impreuna aproape o zi intreaga pe plaja, in satul de vacanta, in parcul Tabacariei unde ne-am dat cu bicicletele in tandem - o adevarata aventura :) si la Delfinariu - o surpriza pregatita de Gabriela. imi pare rau ca nu am facut o poza cu tot grupul care am fost acolo.

 Datorita Irinei am fost in cateva zile in excursii, asa am ajuns si prin Cheile Dobrogei

si la Monumentul de la Adamclisi

Si ca sa termin intr-o nota mai colorata am lasat la urma aceasta fotografie facuta intr-o zi in care am fost foarte matinali si am prins soarele intr-un rasarit superb:

Asta a fost pe scurt asa, o parte din aceasta vacanta. Probabil ca dupa ce imi fac ordine in fotografii, revin cu impresii.

Tort racoritor de vara

Si pentru ca suntem in miezul verii si unii dintre noi cauta metode sa se racoreasca, altele decat strandul si berea rece, va sugerez acest tort racoros din lubenita.
De cateva zile imi tot sta gandul la el, de cand i-am vazut poza pe facebook si desi el e un tort simplu de preparat, mi-a luat ceva pana l-am facut. De doua ori la rand mi s-a taiat frisca, o data zmeura s-a mancat toata pe drum de la piata pana acasa, iar pentru mure mi-am ales o alta zi torida sa le culeg de pa campul de peste drum :)
Pe scurt. imaginile vorbesc de la sine, dar eu am multa energie asa ca trebuie sa o consum
Se ia o lubenita. mare. asa ca a mea. cred ca se poate si mai mica.
Si se taie mijlocul, acolo unde e mai bombata, adica burta, :) in asa fel incat sa obtineti un cilindru mai turtit. ii dati jos coaja si iata blatul de tort:

urmatorul pas - invelirea blatului cu frisca:

si ornarea cu mure si zmeura

si cand au navalit copiii, s-au repezit direct pe mure si pe zmeura in timp ce frisca se scurgea cu o viteza considerabila de pe tortul nostru racoros :)

Daca v-am facut pofta, poate incercati si voi varianta aceasta de tort rapid si gustos si imi spuneti si mie cum vi s-a parut

Filmulete despre alaptare

M-am gandit sa pun intr-un singur articol toate filmuletele despre alaptare care mi-s dragi mie si le am imprastiate prin tot calculatorul.
In total am 12 filmulete insa am fost nevoita sa le scot pe cele in alte limbi decat romana si desenele animate deoarece se incarca pagina foarte greu. Nu-i bai, le voi pune in alt articol si pe acesta il las doar cu videoclipurile in care personajele principale sunt romanesti.

Nu m-am putut abtine sa nu il pun primul in lista pe filmul cel mai drag mie

          

Al 2-lea este un clip foarte fain cu mesaje superbe facut de cateva mamici minunate anul trecut, film care a avut mare efect asupra parintilor ce l-au vizionat :)

                       

Primul film documentar romanesc despre alaptare. si din filmul asta cunosc cateva mamici :)            

Tot anul trecut cu ocazia saptamanii mondiale a alaptarii a luat fiinta si acest filmulet

O mamica de gemeni rezuma intr-un filmulet emotionant experienta ei cu alaptarea celor doua fetite nascute prematur

                     

 Si filmul realizat de asociatia ProMAMA: "Alaptarea inseamna mai mult decat hrana"

           

Sper ca v-au placut filmuletele si le veti impartasi cu acele persoanele care le-ar aprecia si/sau care au nevoie.

Frumusetea vazuta prin ochii de copil

Intamplarea de mai jos a avut loc intr-una din zilele frumoase din viata mea, intr-un oarecare timp. Spun oarecare timp, deoarece in ultima vreme notiunile de putin timp si mult timp si-au cam incurcat valorile, si nu mai stiu prea bine diferenta dintre ele.
Veneam intr-o zi calduroasa de la o plimbare lunga pe malul Begai. Cei doi copii ai mei zburdau in jurul meu veseli, eu aveam flori in par, la urechi si in poseta, o tricicleta si o plasa de banane. Din cand in cand unul din copii ramanea in urma gasind pe jos tot felul de pietricele iar celalalt mergea si incercuia cu creta comoara gasita.
Fiind in apropierea liniei de tramvai, mi-am zis ca ar fi mai bine daca ne-am opri in statie sa asteptam tramvaiul pentru a ajunge mai repede acasa. Asa ca am directionat echipa catre statia de tramvai, bucuria lor fiind si mai mare deoarece pe zona verde se aflau mai multe comori de gasit :)
Veneau pe rand la mine sa imi aduca floricele si sa ma pupe in timp ce eu vedeam cum se apropie tramvaiul de statie. mi-e asa de impregnata in minte imaginea asta de parca s-ar fi repetat multe zile la rand...
Fiul meu fusese ultimul care venise cu cateva floricele, incantat de comorile lui in timp ce din tramvai coborau deja oamenii. M-am agatat de plasa cu banane si de tricicleta, luand-o cu o mana pe zana mea mica. In acelasi timp i-am zis fiului meu sa urce iar eu intr-un moment in care credeam ca nu ma vede nimeni am aruncat jos acele ultime floricele primite. Erau cu codite scurte si cam ingramadite asa ca am zis ca ele nu mai conteaza, avand vedere ca deja imi dadusera atatea flori.
Da' de unde. fiul meu a vazut gestul meu si i s-a schmbat mimica.
"Mami, da' de ce le arunci? Sunt asa frumoase. le-am cules pentru tine."
In timp ce el se apleca sa le culeaga de pe jos, am simtit un icnet in inima mea. Nu am vazut repros in privirea lui sau in vocea lui, ci doar parere de rau. si neintelegere de ce fac eu asta...
Am pus tricicleta si plasa cu banane jos si am inceput sa culeg de pe asfalt floricelele aruncate. Imi venea sa plang. voiam sa dau timpul inapoi si sa nu fi facut acel gest.

Copiii adunau cu grija floricelele punandu-le in palma mea. "uite mami ce frumoase sunt"
Eram coplesita. le puneau in palma mea si imi dadeau pupe. Cu o voce sugrumata raspundeam si eu "da. sunt foarte frumoase."
Tramvaiul nu a plecat ci a stat acolo pana ne-am urcat noi. Cand m-am asezat pe scaun, simteam nevoia sa tip. Mi-am strans copiii in brate multumindu-le pentru cadourile frumoase ce mi le ofera.
Inocenta si sinceritatea lor ma fac sa privesc mai mult in mine. sa vad cum percep eu lumea si cum ma raportez la ea. Niste flori. niste flori simple, care nici macar nu stiu cum se numesc, m-au facut sa plang si sa fiu recunoscatoare pentru copiii mei, pentru lectiile pe care le invat alaturi de ei.
Mi-am privit baietelul in ochi si i-am spus: "iarta-ma, iubitule. iarta-ma ca ti-am aruncat floricelele." m-a mangaiat si mi-a spus "stiu ca iti pare rau. mami, floricelele se vor ofili si ai sa le arunci atunci. pana atunci, le ti la tine" :)
Desi aveam flori si in par si la urechi si in poseta, astea din palma imi erau cele mai dragi flori.
A fost o lectie foarte importanta pentru mine, despre frumusetea vazuta prin ochii copilului meu. acea frumusete care la mine, adultul, s-a lasat atat de mult pacalita de standardele promovate in jurul meu.
A fost o lectie folositoare deoarece intr-o anume zi am mai primit cateva floricele, tot cu codite scurte, insa de data asta m-am bucurat de ele, si le-am pastrat pana s-au ofilit

Alaptarea extinsa - Alaptarea desavarsita

Buna dimineata dragele mele.
Mi-am adunat azi gandurile si pentru ca suntem in Saptamana Mondiala a Alaptarii am ales ca sa va vorbesc foarte pe scurt despre unul din darurile de care am avut eu parte in ultimii ani.
Desi drumul vietii mele a fost unul complicat, am avut parte si de binecuvantari deosebite in viata.
O parte din darurile mele sunt cele care apartin de fiinta mea creeata unica: corpul, trasaturile, talentele, abilitatile, indemanarile, capacitatile mele, ...
Cealalta parte o constituie oamenii care mi-au fost adusi in viata mea. Acestia sunt acele persoane deosebite care la un moment dat mi-au influentat viata, care m-au inspirat, m-au incurajat, au crezut in mine, m-au motivat sau au impartasit aceleasi idealuri, conceptii, valori ca si mine...

Subiectul acesta Alaptarea extinsa este unul drag mie si delicat, care imbina darurile din ambele categorii :)
In primul rand am fost inzestrata cu un corp minunat care nu m-a dezamagit nici dupa varsta de 20 de ani. sau mai bine sa zic 30 :) deoarece abia atunci am ajuns sa imi apreciez la adevarata valoare trupul, sau mai specific acea parte a corpului meu care nu are doar o valoare estetica ci si de hranire, de alaptare, si anume sanii.
Poate ca de la punctul asta, unii dintre voi intoarceti capul insa eu tin sa va spun doar asa pe scurt ca sanii mei au functionat bine, si-au implinit menirea si mi-am putut alapta ambii copii cu mult peste varsta de 1 an. Da, stiu ca pare ciudat pentru unii, pentru altii insa, alaptarea extinsa este doar un act normal, firesc, de a-i implini copilului nevoile si de a avea o relatie implinitoare cu copilul daruit de Dumnezeu.

Exista cateva mituri depre alaptare printre care si acela ca laptele matern nu mai este bun dupa 1 an (sau dupa 2 ani, sau chiar dupa 6 luni in conceptia unora). Dar nu este asa. De multe ori, din dorinta de a deveni super-practici uitam ca binefacerile alaptarii nu constau doar in valoarea nutritiva a laptelui matern ci si in valoarea afectiva, psihologica a alaptarii.
Dintre cei care au privit alaptarea extinsa ca pe ceva firesc, natural si benefic sunt si vateva mamici care au impartasit experienta lor in alaptarea copiilor in cele doua articole:
Alaptarea peste 1 an
Alaptarea peste 2 ani

In plus, cu referire la cea de a 2-a categorie, o mare bucurie a fost colaborarea mea cu cateva femei minunate, curajoase  care au inteles ca alaptarea e mai mult decat o datorie a mamei ci e si un drept al copilului. ca e vorba nu doar de un aport caloric, nutritiv ci e vorba despre o relatie. O relatie frumoasa si armonioasa intre copil si mama, bazata pe dragoste si incredere.
Rezultatul acestei colaborari il puteti vedea mai jos in filmuletul intitulat: Alaptare extinsa - Alaptare desavarsita, pentru care le multumesc tuturor celor ce au participat la realizarea lui.

         

Alaptarea - dragostea alba

Pentru ca de cateva zile suntem  in Saptamana Mondiala a Alaptarii m-am gandit sa deschid o celectie speciala in care sa adunam linkuri catre articole din blogosfera care promoveaza alaptarea.
Eu cunosc cateva mamici care au descris de-a lungul timpului experientele lor in alaptare, pe unele le-am cunoscut personal, pe altele doar virtual, insa de fiecare data cand le citesc le simt aproape de sufletul meu.
Titlul  acesta asa frumos "alaptarea - dragostea alba" nu imi apartine. l-am retinut de anul trecut de pe vremea cand una din mamicile admirate de mine deschisese o colectie pe blogul ei dar fiindca blogul nu mai exista, anul asta l-am preluat eu.

Va invit deci sa participati la promovarea alaptarii prin adaugarea de linkuri in colectie.

De ziua ta, iubita mea ...

... mi-e greu să îmi ridic capul din pernă şi să văd ziua asta... şi locul de lângă mine care este gol...
întind mâna. aici stăteai tu. era chipul tău frumos, trupuşorul tău cald.
Nu vreau să mă întorc. întind doar mâna. locul tău e gol. te tot caut şi aşa ajung cu mâna la inima mea. Aici eşti tu. fără să respiri, fără să vorbeşti.
Eşti doar tu, îmbrăţişându-mi inima.
o îmbrăţişare mare, caldă, nesfârşită, asemenea bătăilor inimii. continue.
o îmbrăţişare formată din mai multe îmbratişări. din toate îmbrăţişările dăruite de tine în viaţă.. Toate îmbrăţişările tale s-au transformat în bătăi ale inimii mele. Eşti aici. În inima mea. Într-un ritm asemeni ţie.
Pulsezi viaţă. şi dor. şi putere. şi mângâiere în toată fiinţa mea.
Eşti aici iubita mea.
Nu mai trebuie să îţi mai fac nici o surpriză, să îţi caut rochiţa, să îţi prepar tortul, să pregătesc petrecerea. Ştiu că tu ai ales să îţi petreci ziua altfel.
Este o zi deosebită. eu plang dar tu eşti fericită
Iubita mea, frumoasa mea, iti multumesc pentru acesti 3 ani in care m-ai fericit. Ai fost cel mai frumos cadou.
Nimic nu va mai fi la fel, insa amintirea ta este o aniversare nesfarsita..
Iti multumesc ca ai ales sa iti petreci ziua cu mine imbratisandu-mi inima.
Asa imi arati tu mie ca dragostea transcende moartea.
Ca viata exista dincolo de moarte.
De ziua ta, iti multumesc. iubita mea.

Scrisoare pentru Sophie

La multi ani Sophie, copil frumos si scump.
Am aflat ca azi e ziua ta si implinesti 7 anisori.

Desi tu nu ma cunosti, eu de cand am aflat despre tine iti sunt alaturi cu tot sufletul meu. Stiu ca treci prin greutati prea mari pentru varsta ta si daca tristetea iti cuprinde adeseori frumosul chip, sa sti ca te inteleg.
Cu toate ca esti departe de mine as fi vrut sa iti trimit un cadou care sa te bucure cu adevarat.

Ti-as fi daruit o mama care sa te iubeasca si sa te ocroteasca, sa te alinte si sa iti spuna povesti, sa iti arate ca pentru ea tu esti o printesa minunata. dar nu imi sta in putere sa fac asta.
Ti-as fi daruit o petrecere frumoasa de ziua ta. cu multe baloane colorate, flori, si copii care sa iti devina prieteni. Mi te imaginez vesela, zburdalnica si senina, facand ce vrei tu.
Ti-as fi daruit o bagheta magica asa cum au zanele sau un inel fermecat sa faci ce vraji vrei tu si sa iti poti indeplinii dorintele. dar nici asta nu pot.
Ti-am daruit doar o felicitare. si multe rugaciuni. Sper sa ajunga la tine. si felicitarea si rugaciunile. Deocamdata doar atat pot.

Astept ziua in care vei fi fericita si libera. Ma rog ca acea zi sa vina mai repede. Stiu ca va veni.
Pana atunci iti trimit un inger. El iti va aduce multe scrisori si iti va spune ca sunt multi oameni care te iubesc si se gandesc la tine. El iti va spune ca esti minunata si curajoasa.
Pana in ziua cand copilaria ta se va transforma in ceva frumos si durerile se vor transforma in bucurii, te imbratisez virtual.

Poate ati aflat deja de prin alte parti ca astazi e ziua Sophiei. Implineste 7 ani. La cei 7 ani ai sai a avut mult mai multe greutati decat alti copii de varsta ei.
Va rog, daca nu e prea mult, si stiu ca nu e, faceti-i un cadou virtual.

Aici este o petitie care se vrea semnata de cat mai multe persoane.
http://www.avaaz.org/en/petition/Place_Sophie_in_a_SAFE_environment/
Cand intru pe Avaaz si vad ca de-abia cresc cifrele alea imi vine sa urlu intr-un megafon: SEMNATI SI DATI MAI DEPARTE.

Cei care aveti facebook si vreti sa ii lasati o urare de ziua ei o puteti face pe pagina evenimentului
https://www.facebook.com/events/487507254659260/

Pe blogul SaveSophieNow ii puteti transmite mesajele voastre in comentarii

Tot pe facebook este deschis un bazar virtual destinat strangerii de fonduri in scopul salvarii Sophiei din situatia in care este acum.
Puteti dona bani cumparand obiecte expuse in acest bazar sau puteti dona obiecte spre vanzare. Banii vor fi folositi pe cheltuielile juridice.

Clouds - Wordless Wednesday

for Wordless Wednesday

Nightingale - Yanni

Buna dimineata frumosilor. Sunteti gata pentru o zi minunata? Sunteti inca somnorosi?
Nu-i bai. incepem cu vocalizele :)
Da data aceasta Yanni si Lauren ne dau tonul. Daca nu va iasa din prima, nu renuntati. avem toata ziua la dispozitie sa experimentam asemenea tonalitati



Videoclipul este dintr-un concert sustinut de Yanni in Puerto Rico in anul 2011 iar solista cu voce de privighetoare este Lauren Jelencovich.
Poate unii dintre voi ati fost la concertul sustinut de Yani la Bucuresti anul acesta si ati ascultat pe viu aceste triluri minunate; eu marturisesc ca Yanni si Lauren fac parte dintre artistii pe care mi-ar placea sa ii vad live cum se desfasoara pe o scena in fata mea.

Acest articol participa la "Melomanpentru o zi", provocarea de marți lansată de SoriN.

Va doresc sa aveti parte de o zi melodioasa.

Dulceata cruda de visine sau cum sa conservi visinele in miere

Ahh, asta e ultima activitate de bucatareala inregistrata de mine in  bucatarie si m-am gandit s-o impartassc cu voi.
N-am avut in plac prepararea nici unei dulcete  insa am ajuns la ea ptr ca aveam 2 kg de visine cumparatepe care copii mei nu le puteau manca deoarece aveau o viroza intestinala. Iar eu nevrand sa le mananc singura (desi stiu din experienta ca pot) si neavand alt mod de a le pastra pana ei le vor manca fara probleme, am ales sa fac cu un kilogram un tort iar din celalalt kilogram sa fac aceasta dulceata.
Ideea nu este a mea ci o am de pe blogul doamnei Elena Nita Ibrian, cu numele de dulceata raw de cirese.
Asa ca am trecut la treaba repede deoarece aveam tot ce imi trabuia spentru ea.
~visine
~miere
~lamaie
~busuioc/menta

Am spalat visinele si le-am scos samburii, le-am pus in borcane.
Am pus deasupra miere, incet, lasandu-i timp sa se scurga printre boabele zambitoare.
Am taiat o felie de lamaie pentru fiecare borcan si am pus-o printre visine.
Am adaugat o crenguta de busuioc si una de menta in fiecare borcan
Am pus capacul strans bine peste borcanul plin si le-am pus in camara  invelite in prosoape.
Acolo vor sta in urmatoarele 6 saptamani dupa care urmeaza separarea fructelor de sirop.

Promit ca revin cu impresii dupa ce trece perioada de macerare.
Sper ca v-am dat o idee buna de conservare sanatoasa a visinelor sau a cireselor.

LE: dupa cele 6 saptamani , am scos visinele din miere (ce a mai ramas dupa ce am facut inghetata de visine) si le-am pus intr-un borcanel separat, bine inchis.
Siropul ramas in borcane l-am pus in sticla si l-am folosit la diferite bauturi.

asa arata visinele din dulceata: