Bucuros de pestii pe care-i prinsese în acea zi, un pescar se relaxa pe scaunelul lui, lânga debarcader. Un om bogat, vizitator din afara oraselului, plimbându-se pe acolo si vazându-l pe pescar odihnindu-se, îl întreba:
- Nu e prea devreme pentru relaxare? De ce nu esti la ora asta în larg, la pescuit?
Fara sa se tulbure de faptul ca bogatul nu daduse nici macar buna ziua, pescarul raspunse:
- Am prins cât îmi trebuie pentru astazi... asa ca acum pot sta bucurându-ma de acesta zi frumoasa.
- Dar daca ti-ai folosi acest timp la pescuit, ai putea prinde mai multi pesti, apoi i-ai putea vinde si ai face o gramada de bani, îi spuse bogatul.
- Si apoi? spuse pescarul.
- Pai, spuse bogatul, dupa ce ti-ai aduna destui bani din vânzari, ai putea sa-ti cumperi o barca mai mare care te-ar ajuta sa mergi mai în larg si sa prinzi pesti mai mari. În felul asta ai face si mai multi bani.
- Si apoi? spuse pescarul.
- Apoi ai putea sa-ti cumperi mai multe barci, ai putea prinde mii de pesti, ai putea sa faci mii de dolari si, într-o buna zi sa ajungi bogat ca si mine.
- Si apoi? spuse pescarul.
- Apoi, ai putea pur si simplu doar sa stai si sa te bucuri de viata asa cum fac eu, spuse bogatul.
- Dar omule, grai pescartul, nu tocmai asta fac si eu acum?
Ha-ha uneori cei care complica lucrurile suntem tocmai noi. De fapt fericirea se gaseste in lucruri atat de simple si naturale.
sâmbătă, 30 aprilie 2011
Marsupi Plus = un port-bebe excelent
Nu stiu cati dintre voi sunteti familiarizati cu purtarea bebelusilor, insa si pentru cei care stiu si pentru cei care nu, sper sa va fie de folos postarea aceasta.
Va prezint mai jos experienta mea cu marsupi plus, port-bebeul care l-am castigat la campania de testate organizata de adelle.ro
Dupa cateva telefoane a ajuns curierul cu marsupi plus exact cand amandoi copiii mei aveau febra 39 si amandoi vroiau in brate. Cand a intrat pe usa baiatul cu pachetul, a ramas uimit de capacitatea fiica-mii de a-l impinge pe frate-su de la mine din brate. Am semnat repede si de-abia am asteptat sa-l desfac. Nici nu mai aveam maini sa ma ocup de toti. Si, hotarata sa rezolv problemele in ordine, dupa ce le-am introdus supozitoarele aferente fiecaruia, m-am pus sa ma uit pe pliantul cu care a venit marsiupiul.
O idee foarte buna cu instructiunile din pliant, ca la momentul ala chiar nu aveam cum sa aflu din alta parte montarea, cu amandoi copiii agatati de mine. Aveam niste emotii de nu-mi venea sa cred. Montarea marsupiului a fost usoara, mai mult mi-am facut eu griji decat era de legat. Simplu, simplu de tot. Scaiul s-a pris repede, greseala mea a fost ca am prins centura pe solduri si nu pe mijloc. Mi-am dat seama ca nu-i ceva bine de-abia cand am incercat s-o pup pe Gloria pe frunte si era prea jos. L-am desfacut din nou in timp ce cantam ca sa le acopar glasurile (al ei ca o dau jos din brate, al lui ca vroia si el in brate), si in timp ce la interfon suna iar cineva. A2a oara l-am prins mai sus, mai bine, si am si prins capsele de la clapeta. Ce sa va spun ca a adormit in cateva secunde printesa mea fara sa se mai oftice ca il tineam si pe frati-so in brate.
M-am dus asa sa deschid usa prietenei mele care a ramas mirata de posibilitatile mele de a cara 2 copii. I-am spus in cateva cuvinte ca "de vina" este purtatorul care-mi da posibilitatea sa fac asa ceva. In timp ce vorbeam cu ea a adormit si baietelul meu asa ca l-am lasat pe pat si am ramas doar cu Gloria prinsa de mine ca nu-mi venea s-o dau jos asa de bine statea acolo. Sa ma credeti ca a dormit 2 ore in marsupi, timp in care eu m-am apucat de facut pasta de linte - deci am lucrat cu blenderul si nu s-a trezit de la zgomot- si am preparat niste chiftelute de orez. Cele 2 ore cat am trebaluit prin bucatarie mi s-au parut mult mai putin. De-abia am asteptat sa se trezeasca ca s-o leg si pe sold. Cand in sfarsit s-a trezit a ridicat ochii spre mine si mi-a zambit. Ii trecuse febra si zambea toata la mine. Vreau sa va spun ca in cele 2 ore cat am facut treaba nu m-a durut deloc spatele, n-am simtit nici o jena si am fost foarte linistita ca i-am simtit inimioara si respiratia.
Ieri am reusit s-o pun pe sold. Ce m-am mai amuzat. De cand vroiam s-o port asa; si cu wrapul desi am incercat de cateva ori nu-mi iesea chiar bine. Iar ce-i mai minunat e ca am si alaptat-o din pozitia asta. Imi venea sa ma dau peste cap de bucurie, nu alta. Radeam incontinuu prin casa si ma tot uitam in oglinda sa vad ce faine suntem. Eram asa de incantata de parca eu l-am inventat. Asta mi se mai intampla cand vad anumite filme sau citesc anumite carti, ascult anumite predici si am sentimentul acela euforic ca as fi putut chiar eu sa inventez asa ceva. Da, stiu ca am o parere foarte buna despre mine :)
Ieri am crezut ca sunt la apogeul rabdarii (daca exista asa ceva). Eram obosita, nedormita, nemancata, copiii agitati, plangaciosi, imi varsasera medicamentele nu mai stiam cum sa rezolv problemele. Stateam in pat cu amndoi catarati pe mine, framantandu-mi mintea. Imi doream asa de mult sa adoarma macar unul dintre ei, sau amandoi, sau toti 3. Aveau amandoi febra si mai aveam un singur supozitor. Am izbucnit in plans si eu cu ei. Imi venea sa urlu, de fapt urlam dar nu se auzea. Nu stiu acuma ce-mi doream mai mult: sa ma ascund intr-o groapa adanca, sa fug departe intr-o padure, sau sa ma transform intr-un vultur si sa-mi iau zborul. In timp ce baietelul meu imi stergea lacrimile am realizat cat sunt de daramata. De zburat n-aveam cum, groapa nu era in raza de acoperire, padurea nici atat, asa ca mi-am luat copiii in brate si i-am dus in baie unde ne-am spalat moacele toti, am folosit supozitorul pe baiat iar pe fata am pus-o in marsupi+ intr-o o pijama neincheiata, direct pe pielea mea si cu sosetele umede. Inca o data am simtit ca parca se monteaza singur fara sa ma efortez. Cu toate ca copila era agitata si se misca intr-una nelinistita, am pus-o usor si am lipit-o de mine rapid fixand bretelele strans pe spatele ei. Nu stiu ce ma faceam daca aveam de infasurat/desfasurat/legat/innodat. Ce-mi place e ca forma si sistemul de prindere face ca copilul sa faca parte din mine. :)
Mi-am luat o geaca care ne incapea pe amandoua si am iesit toti afara. Am iesit plangand (doar eu) in parc si ne-am pus pe banca la soare, ignorand privirile unui cuplu care era pe banca vecina. Cred ca era ciudat sa vezi pe vremea aia frumoasa o mamica cu ochelari de soare si geaca din care iesea capul unui copil si cu altul intins pe genunchi. In catva timp zana mi-a adormit iar printul s-a pus sa culeaga floricele si pietricele. Parca si soarele ma imbratisa si ma alinta. Plangeam iar, dar de data asta nu de disperare ci de usurare si multumire.
Cand m-am ridicat sa ma duc dupa baiat la nisip sa-i verific temperatura o mamica a observat ca am un copil sub geaca si nu-l tin cu mainile. M-a intrebat cum il tin si daca nu-i periculos. I-am aratat cum sta zana mea si doarme, explicandu-i contextul. I-am descris procedeul de prindere neputand sa-i arat prea mare lucru deoarece aveam geaca fara nimic pe dedesupt ca sa fim piele pe piele cu fiica-mea. care ii scazuse fabra intre timp. Nu stiu daca am convins-o despre metoda de purtare sau metoda de scadere a febrei, dar inainte sa plece mi-a spus ca-s o mamica curajoasa. Vaaai ce bine m-am simtit. Imediat m-am vazut cu alti ochi. Parca pana atunci nici n-aveam ochi ptr mine; decat pentru cei din jur si pentru rezolvat de situatii. Pentru mine, eventual sa-mi plang de mila. Asa ca, desi imi venea sa arunc geaca de pe mine, m-am multumit sa-i deschid doar fermoarul un pic mai mult si m-am pus si eu in nisip cu fiul meu sa facem o autostrada :)
Ieri m-am internat cu copiii in spital. Printre lucrurile care le iai de obicei in bagaj am bagat si marsupi plus. Am zis ca daca tot sunt in perioada de testare sa-l testez peste tot pe unde ma duc. Nici nu stiam eu cat imi va fi de folositor aici.
Dupa o ora de la internare trebuia sa mergem la pus flexule si la recoltat analize intr-o sala la marginea coridorului. Amandoi plangeau asa ca pe fata am pus-o in marsupi si pe baiat l-am luat de mana. Drumul pana acolo l-am facut rugandu-ma. A trebuit sa asteptam la usa deoarece era o urgenta inaintea noastra; timp in care noi am dansat in jurul unei masute verzi - masuta pe care fiul meu vroia s-o luam in salon la noi :) I-a trecut tot cheful de masuta din momentul in care am intrat in sala. dar asta nu-i de povestit. Drumul inapoi la salon l-am facut cu amandoi in brate si nici nu i-am mai dat jos nici in salon pana au adormit. Nu stiu cum ar fi fost toate astea ieri fara posibilitatea de a o purta pe fata in marsupi+ si avea mainile libere ptr baiat.
Azi dedimineata am facut din nou drumul la sala cu pricina pentru alte analize; de data asta cu mai multe zbierate si fara dansat in jurul mesei. Asistentele eu ramas uimite de cat de usor o manevrez pe fata in marsupi.
Am mai facut un drum cu amandoi pentru raze asa ca din nou am defilat cu purtbebeul pe coridoare. Un doctor indian s-a aratat interesat de noi si a venit de s-a uitat la fata si la purtator. A zis ca e ok s-o port asa si a plecat repede.
De 2 zile n-am mai iesit cu fata afara din salon insa azi dupa ce-am fost sa-i schimbe flexula am intrat in vorba cu cateva mamici despre purtarea copiiilor si despre alaptare. spre surprinderea mea niciuna n-a fost dornica sa probeze marsupi plus pe copilul ei; desi unele aveau copii de cateva luni, altele copii peste un an, nu au vrut niciuna sa-l incerce. De fapt nu mijlocul de purtare era baiul ci purtarea in sine. Nu erau de acord cu purtatul la fel ca si cu alaptatul, dar despre alaptare o sa vorbesc alta data.
De dimineata am aflat ca maine plecam acasa asa ca azi dupa somnul de pranz am iesit cu copiii pe coridor ca sa mai vorbim cu celelalte mamici. Am dansat din nou in jurul mesei verzi cu mai multi copii; de data asta am facut hora. ce-mi pare rau ca n-am dat cuiva sa ne faca poze :(
Gloria radea de numa-numa la mine in parsupi iar Gabriel era fericit ca se joaca cu copiii si tot imi zicea ca sa-i luam acasa. pe toti :)
Acum ca recitesc toate astea imi dau seama ca un ajutor important am gasit in marsupi in spital. Nu ca nu m-as fi descurcat fara el, ca doar au mai fost si alte mame cu doi copii; dar faptul ca l-am folosit mi-a largit posibilitatile de a-mi petrece timpul cu copiii si mi-a facut treaba mai usoara. Am avut mainile libere, am putut sa-i impac pe amandoi, mi-a distribuit greutatea fetei uniform fara sa simt tensiune in coloana, cand m-am grabit am pus-o si am dat-o jos repede; si in situatiile fericite si in cele mai putin fericite m-a ajutat sa ma descurc mai bine.
Cand am ajuns acasa si am iesit in parc cu ei parca eram pe alta lume.
Am facut si poze ca sa imortalizez momentele. In parc am cunoscut un tatic care isi purta si el bebelusul intr-un wrap elastic facut de o cunostinta insa nu mi-a dat voie sa-i fac poza. I-am spus despre marsupi insa a zis ca el e foarte multumit de wrap deocamdata. Wrapul se cam lasase dar a promis ca va rezolva situatia.
Am incercat s-o port si in spate insa nu i-a placut. Eu am parul cret si lung si oricum mi-l prindeam tot o incomoda. Si parca nici mie nu mi-a placut sa n-o pot vedea. Poate cand creste mai mare mai incercam.
Va doresc la toti o zi frumoasa de sambata. Pentru mai multe informatii despre purtarea bebelusilor aici
Multumesc pentru ocazia de a-l incerca. Chiar vreau sa am si eu unul.
Va prezint mai jos experienta mea cu marsupi plus, port-bebeul care l-am castigat la campania de testate organizata de adelle.ro
Dupa cateva telefoane a ajuns curierul cu marsupi plus exact cand amandoi copiii mei aveau febra 39 si amandoi vroiau in brate. Cand a intrat pe usa baiatul cu pachetul, a ramas uimit de capacitatea fiica-mii de a-l impinge pe frate-su de la mine din brate. Am semnat repede si de-abia am asteptat sa-l desfac. Nici nu mai aveam maini sa ma ocup de toti. Si, hotarata sa rezolv problemele in ordine, dupa ce le-am introdus supozitoarele aferente fiecaruia, m-am pus sa ma uit pe pliantul cu care a venit marsiupiul.
O idee foarte buna cu instructiunile din pliant, ca la momentul ala chiar nu aveam cum sa aflu din alta parte montarea, cu amandoi copiii agatati de mine. Aveam niste emotii de nu-mi venea sa cred. Montarea marsupiului a fost usoara, mai mult mi-am facut eu griji decat era de legat. Simplu, simplu de tot. Scaiul s-a pris repede, greseala mea a fost ca am prins centura pe solduri si nu pe mijloc. Mi-am dat seama ca nu-i ceva bine de-abia cand am incercat s-o pup pe Gloria pe frunte si era prea jos. L-am desfacut din nou in timp ce cantam ca sa le acopar glasurile (al ei ca o dau jos din brate, al lui ca vroia si el in brate), si in timp ce la interfon suna iar cineva. A2a oara l-am prins mai sus, mai bine, si am si prins capsele de la clapeta. Ce sa va spun ca a adormit in cateva secunde printesa mea fara sa se mai oftice ca il tineam si pe frati-so in brate.
M-am dus asa sa deschid usa prietenei mele care a ramas mirata de posibilitatile mele de a cara 2 copii. I-am spus in cateva cuvinte ca "de vina" este purtatorul care-mi da posibilitatea sa fac asa ceva. In timp ce vorbeam cu ea a adormit si baietelul meu asa ca l-am lasat pe pat si am ramas doar cu Gloria prinsa de mine ca nu-mi venea s-o dau jos asa de bine statea acolo. Sa ma credeti ca a dormit 2 ore in marsupi, timp in care eu m-am apucat de facut pasta de linte - deci am lucrat cu blenderul si nu s-a trezit de la zgomot- si am preparat niste chiftelute de orez. Cele 2 ore cat am trebaluit prin bucatarie mi s-au parut mult mai putin. De-abia am asteptat sa se trezeasca ca s-o leg si pe sold. Cand in sfarsit s-a trezit a ridicat ochii spre mine si mi-a zambit. Ii trecuse febra si zambea toata la mine. Vreau sa va spun ca in cele 2 ore cat am facut treaba nu m-a durut deloc spatele, n-am simtit nici o jena si am fost foarte linistita ca i-am simtit inimioara si respiratia.
Ieri am reusit s-o pun pe sold. Ce m-am mai amuzat. De cand vroiam s-o port asa; si cu wrapul desi am incercat de cateva ori nu-mi iesea chiar bine. Iar ce-i mai minunat e ca am si alaptat-o din pozitia asta. Imi venea sa ma dau peste cap de bucurie, nu alta. Radeam incontinuu prin casa si ma tot uitam in oglinda sa vad ce faine suntem. Eram asa de incantata de parca eu l-am inventat. Asta mi se mai intampla cand vad anumite filme sau citesc anumite carti, ascult anumite predici si am sentimentul acela euforic ca as fi putut chiar eu sa inventez asa ceva. Da, stiu ca am o parere foarte buna despre mine :)
Ieri am crezut ca sunt la apogeul rabdarii (daca exista asa ceva). Eram obosita, nedormita, nemancata, copiii agitati, plangaciosi, imi varsasera medicamentele nu mai stiam cum sa rezolv problemele. Stateam in pat cu amndoi catarati pe mine, framantandu-mi mintea. Imi doream asa de mult sa adoarma macar unul dintre ei, sau amandoi, sau toti 3. Aveau amandoi febra si mai aveam un singur supozitor. Am izbucnit in plans si eu cu ei. Imi venea sa urlu, de fapt urlam dar nu se auzea. Nu stiu acuma ce-mi doream mai mult: sa ma ascund intr-o groapa adanca, sa fug departe intr-o padure, sau sa ma transform intr-un vultur si sa-mi iau zborul. In timp ce baietelul meu imi stergea lacrimile am realizat cat sunt de daramata. De zburat n-aveam cum, groapa nu era in raza de acoperire, padurea nici atat, asa ca mi-am luat copiii in brate si i-am dus in baie unde ne-am spalat moacele toti, am folosit supozitorul pe baiat iar pe fata am pus-o in marsupi+ intr-o o pijama neincheiata, direct pe pielea mea si cu sosetele umede. Inca o data am simtit ca parca se monteaza singur fara sa ma efortez. Cu toate ca copila era agitata si se misca intr-una nelinistita, am pus-o usor si am lipit-o de mine rapid fixand bretelele strans pe spatele ei. Nu stiu ce ma faceam daca aveam de infasurat/desfasurat/legat/innodat. Ce-mi place e ca forma si sistemul de prindere face ca copilul sa faca parte din mine. :)
Mi-am luat o geaca care ne incapea pe amandoua si am iesit toti afara. Am iesit plangand (doar eu) in parc si ne-am pus pe banca la soare, ignorand privirile unui cuplu care era pe banca vecina. Cred ca era ciudat sa vezi pe vremea aia frumoasa o mamica cu ochelari de soare si geaca din care iesea capul unui copil si cu altul intins pe genunchi. In catva timp zana mi-a adormit iar printul s-a pus sa culeaga floricele si pietricele. Parca si soarele ma imbratisa si ma alinta. Plangeam iar, dar de data asta nu de disperare ci de usurare si multumire.
Cand m-am ridicat sa ma duc dupa baiat la nisip sa-i verific temperatura o mamica a observat ca am un copil sub geaca si nu-l tin cu mainile. M-a intrebat cum il tin si daca nu-i periculos. I-am aratat cum sta zana mea si doarme, explicandu-i contextul. I-am descris procedeul de prindere neputand sa-i arat prea mare lucru deoarece aveam geaca fara nimic pe dedesupt ca sa fim piele pe piele cu fiica-mea. care ii scazuse fabra intre timp. Nu stiu daca am convins-o despre metoda de purtare sau metoda de scadere a febrei, dar inainte sa plece mi-a spus ca-s o mamica curajoasa. Vaaai ce bine m-am simtit. Imediat m-am vazut cu alti ochi. Parca pana atunci nici n-aveam ochi ptr mine; decat pentru cei din jur si pentru rezolvat de situatii. Pentru mine, eventual sa-mi plang de mila. Asa ca, desi imi venea sa arunc geaca de pe mine, m-am multumit sa-i deschid doar fermoarul un pic mai mult si m-am pus si eu in nisip cu fiul meu sa facem o autostrada :)
Ieri m-am internat cu copiii in spital. Printre lucrurile care le iai de obicei in bagaj am bagat si marsupi plus. Am zis ca daca tot sunt in perioada de testare sa-l testez peste tot pe unde ma duc. Nici nu stiam eu cat imi va fi de folositor aici.
Dupa o ora de la internare trebuia sa mergem la pus flexule si la recoltat analize intr-o sala la marginea coridorului. Amandoi plangeau asa ca pe fata am pus-o in marsupi si pe baiat l-am luat de mana. Drumul pana acolo l-am facut rugandu-ma. A trebuit sa asteptam la usa deoarece era o urgenta inaintea noastra; timp in care noi am dansat in jurul unei masute verzi - masuta pe care fiul meu vroia s-o luam in salon la noi :) I-a trecut tot cheful de masuta din momentul in care am intrat in sala. dar asta nu-i de povestit. Drumul inapoi la salon l-am facut cu amandoi in brate si nici nu i-am mai dat jos nici in salon pana au adormit. Nu stiu cum ar fi fost toate astea ieri fara posibilitatea de a o purta pe fata in marsupi+ si avea mainile libere ptr baiat.
Azi dedimineata am facut din nou drumul la sala cu pricina pentru alte analize; de data asta cu mai multe zbierate si fara dansat in jurul mesei. Asistentele eu ramas uimite de cat de usor o manevrez pe fata in marsupi.
Am mai facut un drum cu amandoi pentru raze asa ca din nou am defilat cu purtbebeul pe coridoare. Un doctor indian s-a aratat interesat de noi si a venit de s-a uitat la fata si la purtator. A zis ca e ok s-o port asa si a plecat repede.
De 2 zile n-am mai iesit cu fata afara din salon insa azi dupa ce-am fost sa-i schimbe flexula am intrat in vorba cu cateva mamici despre purtarea copiiilor si despre alaptare. spre surprinderea mea niciuna n-a fost dornica sa probeze marsupi plus pe copilul ei; desi unele aveau copii de cateva luni, altele copii peste un an, nu au vrut niciuna sa-l incerce. De fapt nu mijlocul de purtare era baiul ci purtarea in sine. Nu erau de acord cu purtatul la fel ca si cu alaptatul, dar despre alaptare o sa vorbesc alta data.
De dimineata am aflat ca maine plecam acasa asa ca azi dupa somnul de pranz am iesit cu copiii pe coridor ca sa mai vorbim cu celelalte mamici. Am dansat din nou in jurul mesei verzi cu mai multi copii; de data asta am facut hora. ce-mi pare rau ca n-am dat cuiva sa ne faca poze :(
Gloria radea de numa-numa la mine in parsupi iar Gabriel era fericit ca se joaca cu copiii si tot imi zicea ca sa-i luam acasa. pe toti :)
Acum ca recitesc toate astea imi dau seama ca un ajutor important am gasit in marsupi in spital. Nu ca nu m-as fi descurcat fara el, ca doar au mai fost si alte mame cu doi copii; dar faptul ca l-am folosit mi-a largit posibilitatile de a-mi petrece timpul cu copiii si mi-a facut treaba mai usoara. Am avut mainile libere, am putut sa-i impac pe amandoi, mi-a distribuit greutatea fetei uniform fara sa simt tensiune in coloana, cand m-am grabit am pus-o si am dat-o jos repede; si in situatiile fericite si in cele mai putin fericite m-a ajutat sa ma descurc mai bine.
Cand am ajuns acasa si am iesit in parc cu ei parca eram pe alta lume.
Am facut si poze ca sa imortalizez momentele. In parc am cunoscut un tatic care isi purta si el bebelusul intr-un wrap elastic facut de o cunostinta insa nu mi-a dat voie sa-i fac poza. I-am spus despre marsupi insa a zis ca el e foarte multumit de wrap deocamdata. Wrapul se cam lasase dar a promis ca va rezolva situatia.
Am incercat s-o port si in spate insa nu i-a placut. Eu am parul cret si lung si oricum mi-l prindeam tot o incomoda. Si parca nici mie nu mi-a placut sa n-o pot vedea. Poate cand creste mai mare mai incercam.
Va doresc la toti o zi frumoasa de sambata. Pentru mai multe informatii despre purtarea bebelusilor aici
Multumesc pentru ocazia de a-l incerca. Chiar vreau sa am si eu unul.
vineri, 29 aprilie 2011
I'm Watching You Dad
Dragi parinti, copiii vad la noi mai mult decat vrem noi sa aratam. Felul in care ne traim viata ii modeleaza pe copiii nostri.
joi, 28 aprilie 2011
Clinica lui Dumnezeu
Am fost la clinica Domnului pentru un control de rutină şi am constatat că sunt bolnav:
Când Domnul mi-a măsurat tensiunea, am remarcat că tandreţea mea era foarte scăzută.
Când mi-a verificat temperatura, termometrul indica 40 de grade de anxietate.
Am făcut şi o electrocardiogramă, iar diagnosticul a fost acela că am nevoie de câteva transfuzii de iubire, deoarece arterele mele erau astupate de solitudine şi amărăciune. Ele nu mai puteau iriga inima mea goală.
Am fost la ortoped deoarece nu mai puteam să merg alături de fratele meu.
Nu puteam să îi acord o îmbrăţişare fraternă, pentru că îmi făcusem o fractură când m-am împiedicat de gelozie.
Domnul mi-a mai descoperit o miopie datorită faptului că nu puteam să văd dincolo de aspectele negative ale aproapelui meu.
Când i-am spus Domnului că urechile mele au asurzit, El a constatat că am neglijat să ascult zilnic vocea Sa.
În marea sa milostivire, Domnul mi-a oferit o consultaţie gratuită. Astfel eu mă angajez, părăsind această clinică, să nu iau decât remediile naturale pe care Domnul mi le-a prescris în acest moment de adevăr cu mine:
Când mă ridic din pat să beau un pahar de recunoştinţă;
Înainte de a merge la muncă să iau o lingură de pace.
La fiecare oră să aplic o compresă de răbdare şi să înghit un pahar de umilinţă.
Spre casă să îmi fac o injecţie cu o bună doză de iubire.
Şi, înainte de a merge la culcare, să iau două capsule de conştiinţă împăcată.
Dumnezeu să vă binecuvinteze pe toţi!
Însănătoşire grabnică!
Primita pe e-mail dar luata in serios de subsemnata
Când Domnul mi-a măsurat tensiunea, am remarcat că tandreţea mea era foarte scăzută.
Când mi-a verificat temperatura, termometrul indica 40 de grade de anxietate.
Am făcut şi o electrocardiogramă, iar diagnosticul a fost acela că am nevoie de câteva transfuzii de iubire, deoarece arterele mele erau astupate de solitudine şi amărăciune. Ele nu mai puteau iriga inima mea goală.
Am fost la ortoped deoarece nu mai puteam să merg alături de fratele meu.
Nu puteam să îi acord o îmbrăţişare fraternă, pentru că îmi făcusem o fractură când m-am împiedicat de gelozie.
Domnul mi-a mai descoperit o miopie datorită faptului că nu puteam să văd dincolo de aspectele negative ale aproapelui meu.
Când i-am spus Domnului că urechile mele au asurzit, El a constatat că am neglijat să ascult zilnic vocea Sa.
În marea sa milostivire, Domnul mi-a oferit o consultaţie gratuită. Astfel eu mă angajez, părăsind această clinică, să nu iau decât remediile naturale pe care Domnul mi le-a prescris în acest moment de adevăr cu mine:
Când mă ridic din pat să beau un pahar de recunoştinţă;
Înainte de a merge la muncă să iau o lingură de pace.
La fiecare oră să aplic o compresă de răbdare şi să înghit un pahar de umilinţă.
Spre casă să îmi fac o injecţie cu o bună doză de iubire.
Şi, înainte de a merge la culcare, să iau două capsule de conştiinţă împăcată.
Dumnezeu să vă binecuvinteze pe toţi!
Însănătoşire grabnică!
Primita pe e-mail dar luata in serios de subsemnata
duminică, 24 aprilie 2011
CHRISTOS A INVIAT!
ANDRE RIEU - Amazing Grace
Christos a inviat
de Alexandru Vlahuta
Si-au tremurat stapanii lumii
La glasul blandului profet
Si-un dusman au vazut in fiul
Dulgherului din Nazareth!
El n-a venit sa razvrateasca
Nu vrea pieirea nimanui;
Descult, pe jos, colinda lumea
Si multi hulesc in urma Lui.
Si multi cu pietre Il alunga
Si rad de El ca de-un smintit:
Iisus zambste tuturora-
Atotputernic si smerit!
El orbilor le da lumina,
Si mutilor le da cuvant,
Pe cei infirmi ii intareste,
Pe morti ii scoala din mormant.
Si tuturor de o potriva
Imparte darul Lui ceresc-
Si celor care cred intr-insul,
Si celor ce-L batjocoresc.
Urasca-L cei fara de lege...
Cei pasa Lui de ura lor?
El a venit s-aduca pacea
Si infratirea tuturor.
Din toata lumea asupritii
In jurul Lui s-au gramadit
Si-n vijeliile de patimi
La glasul Lui au amutit:
"Fiti blanzi cu cei ce va insulta,
Iertati pe cei ce va lovesc,
Iubiti pe cei ce-n contra voastra
Cu vrajmasie se pornesc"...
II
Cat bine, cata fericire,
Si cata dragoste-ai adus!
Si oamenii drept rasplatire
Pe cruce-ntre talhari Te-au pus.
Au ras si Te-au scuipat in fata
Din spini cununa Ti-au facut,
Si in desarta lor trufie
Stapani desupră-Ti s-au crezut...
Aduceti piatra cea mai mare
Mormantul sa-I acoperiti
Chemati sutasii cei mai ageri,
Si straji de noapte randuiti...
III
S-au veselit necredinciosii
C-au pus luminii stavilar,
Dar ea s-a intarit in focul
Durerilor de la Calvar,
Si valurile-i neoprite
Peste pamant se impanzesc,
Ducand dreptate si iubire
Si pace-n neamul omenesc.
Voi toti, ce-ati plans in intuneric
Si nimeni nu v-a mangaiat,
Din lunga voastra-ngenunchere
Sculati... Christos A Inviat!
Christos a inviat
de Alexandru Vlahuta
Si-au tremurat stapanii lumii
La glasul blandului profet
Si-un dusman au vazut in fiul
Dulgherului din Nazareth!
El n-a venit sa razvrateasca
Nu vrea pieirea nimanui;
Descult, pe jos, colinda lumea
Si multi hulesc in urma Lui.
Si multi cu pietre Il alunga
Si rad de El ca de-un smintit:
Iisus zambste tuturora-
Atotputernic si smerit!
El orbilor le da lumina,
Si mutilor le da cuvant,
Pe cei infirmi ii intareste,
Pe morti ii scoala din mormant.
Si tuturor de o potriva
Imparte darul Lui ceresc-
Si celor care cred intr-insul,
Si celor ce-L batjocoresc.
Urasca-L cei fara de lege...
Cei pasa Lui de ura lor?
El a venit s-aduca pacea
Si infratirea tuturor.
Din toata lumea asupritii
In jurul Lui s-au gramadit
Si-n vijeliile de patimi
La glasul Lui au amutit:
"Fiti blanzi cu cei ce va insulta,
Iertati pe cei ce va lovesc,
Iubiti pe cei ce-n contra voastra
Cu vrajmasie se pornesc"...
II
Cat bine, cata fericire,
Si cata dragoste-ai adus!
Si oamenii drept rasplatire
Pe cruce-ntre talhari Te-au pus.
Au ras si Te-au scuipat in fata
Din spini cununa Ti-au facut,
Si in desarta lor trufie
Stapani desupră-Ti s-au crezut...
Aduceti piatra cea mai mare
Mormantul sa-I acoperiti
Chemati sutasii cei mai ageri,
Si straji de noapte randuiti...
III
S-au veselit necredinciosii
C-au pus luminii stavilar,
Dar ea s-a intarit in focul
Durerilor de la Calvar,
Si valurile-i neoprite
Peste pamant se impanzesc,
Ducand dreptate si iubire
Si pace-n neamul omenesc.
Voi toti, ce-ati plans in intuneric
Si nimeni nu v-a mangaiat,
Din lunga voastra-ngenunchere
Sculati... Christos A Inviat!
sâmbătă, 23 aprilie 2011
Oua vopsite ecologic
~coji de ceapa rosie
~coji de ceapa galbena
~varza rosie
~ceai verde
~turmeric
Cojile de ceapa rosie le-am fiert
Cojile de ceapa galbena le-am fiert
Varza rosie am dat-o pe razatoare si am fiert-o
Ceaiul verde l-am fiert si am adaugat turmeric
In timpul fierberii am pus in cele 4 vase si ouale si le-am mai lasat pana s-au racit zemurile. Pe unele le-am scos mai devreme ca sa obtin diverse nuante.
Noua ne plac foarte mult cum au iesit. Desi am cautat sfecla rosie in multe locuri, n-am gasit. asa ca culoarea acea rosie speciala n-am avut cum s-o obtin. La anu' ma pregatesc din timp ;)
LE: cu sfecla rosie nu ies ouale rosii :(
revin cu poze din 2014
E al 4-lea an cand vopsim ouale cu vopselele acestea naturale si de fiecare data suntem incantati de multimea nuantelor care le obtinem. chiar daca ouale au stat la colorat in aceeasi oala :)
Pentru obtinerea de culori cat mai clare, recomand sa folositi oua albe.
Cel mei repede se coloreaza ouala lasate in cojile de ceapa. scoase la diferite intervale, obtineti oua in diferite nuante de galben, portocaliu ... pana la maro-bordo.
Cel mai greu se coloreaza cele lasate in zeama de varza rosie. De abia dupa 3 ore se coloreaza un albastru (daca oul a fost alb), daca nu, iese ceva intre gri, verzui-albastrui, mov-albastrui.. :)
asa arata oul din varza rosie dupa 2 ore:
si aici am format un curcubeu din oua :)
LE. 2015: oua vopsite cu coji de ceapa si decorate cu frunze
Tarta cu leurda
Tarta asta e o minunatie. Trebuie neaparat s-o incercati si voi.
Eu am primit un plasoi de leurda din padure asa ca am incercat tot felul de retete cu ea.
Asa arata leurda:
Pentru blat avem asa:
~250 gr faina
~125 gr unt
~1 lingurita sare
- apa rece cam 6/7 linguri
Faina cu untul si sarea se amesteca cu degetele asa pana cand obtineti niste “firimituri”. Se adauga apa rece, cu lingura, framantand bine pana cand aluatul devine usor de modelat. Se baga in frigider ptr 30 min apoi se intinde o foaie cat forma de tarta si se muleaza bine pe dinauntru.
Umplutura:
~250 g branza de vaci
~5 linguri smantana
~3 oua
~leurda
~o ceapa rosie
~o rosie/ardei/masline
Branza de vaci se amesteca cu smantana si ouale; se adauga leurda tocata si sarea. Se toarna amestecul peste aluatul din forma si deasupra se pun rondele de ceapa si rondele de rosii.
Se baga in cuptorul incins pentru 40 min si la sfarsit arata cam asa :)
Si felia care lipsea...
Daca o incercati sa-mi spuneti si mie daca v-a placut.
Ma duc sa vad in ce stadiu sunt ouale de colorate ;)
LE: asta a fost tarta de azi :)
Asa arata leurda:
Pentru blat avem asa:
~250 gr faina
~125 gr unt
~1 lingurita sare
- apa rece cam 6/7 linguri
Faina cu untul si sarea se amesteca cu degetele asa pana cand obtineti niste “firimituri”. Se adauga apa rece, cu lingura, framantand bine pana cand aluatul devine usor de modelat. Se baga in frigider ptr 30 min apoi se intinde o foaie cat forma de tarta si se muleaza bine pe dinauntru.
Umplutura:
~250 g branza de vaci
~5 linguri smantana
~3 oua
~leurda
~o ceapa rosie
~o rosie/ardei/masline
Branza de vaci se amesteca cu smantana si ouale; se adauga leurda tocata si sarea. Se toarna amestecul peste aluatul din forma si deasupra se pun rondele de ceapa si rondele de rosii.
Se baga in cuptorul incins pentru 40 min si la sfarsit arata cam asa :)
Si felia care lipsea...
Daca o incercati sa-mi spuneti si mie daca v-a placut.
Ma duc sa vad in ce stadiu sunt ouale de colorate ;)
LE: asta a fost tarta de azi :)
The bridge
De fiecare data cand am vazut videoclipul asta m-am intrebat eu ce as fi ales sa fac.
Mai ales ca eu am vazut si filmul dupa care a fost facut.
miercuri, 20 aprilie 2011
Pateu de linte
Am ramas in urma cu retetele de la ziua baiatului meu asa ca urmatoarele postari vor fi retete usoare.
Pentru pateul/pasta/crema de linte am folosit urmatoarele ingrediente:
~ 500 gr linte
~ o frunza de dafin
~ o canuta lapte fierbinte
~ o lingura ulei de porumb (data trecuta am pus ulei de masline)
~ sare
~ chimen praf (foarte putin)
Se spala bine lintea si se lasa in apa vreo 8 ore (eu am lasat doar 6) in apa multa deoarece isi va mari volumul, dupa care iar se spala si se pune la fiert cu frunza de dafin. Cand e fiarta (in 15 minute e gata) se blenduieste cu laptele, uleiul, sarea, chimenul. Puteti sa puneti cat lapte doriti in functie de ce consistenta vreti sa aiba. Va asigur ca este foarte buna si calda si rece, mai ales in combinatie cu ardei, gogosari, ridichi si cu paine facuta in casa :)
Noua ne place mult lintea si pe viitor o sa va mai scriu retete cu linte. Sper sa nu uit ;)
Pentru pateul/pasta/crema de linte am folosit urmatoarele ingrediente:
~ 500 gr linte
~ o frunza de dafin
~ o canuta lapte fierbinte
~ o lingura ulei de porumb (data trecuta am pus ulei de masline)
~ sare
~ chimen praf (foarte putin)
Se spala bine lintea si se lasa in apa vreo 8 ore (eu am lasat doar 6) in apa multa deoarece isi va mari volumul, dupa care iar se spala si se pune la fiert cu frunza de dafin. Cand e fiarta (in 15 minute e gata) se blenduieste cu laptele, uleiul, sarea, chimenul. Puteti sa puneti cat lapte doriti in functie de ce consistenta vreti sa aiba. Va asigur ca este foarte buna si calda si rece, mai ales in combinatie cu ardei, gogosari, ridichi si cu paine facuta in casa :)
Noua ne place mult lintea si pe viitor o sa va mai scriu retete cu linte. Sper sa nu uit ;)
Peisaje comestibile
Pentru cei care iubesc natura dar n-au apucat demult sa-si petreaca un concediu in mijlocul ei ( asa ca mine) si pentru cei care iubesc mancarea si sunt pofticiosi (asa ca mine) va prezint creatiile fotografului englez Car Warner care utilizează alimentele pentru a crea niste peisaje deosebite.
Imaginile arată grote din sandwich-uri, păduri, plaje, soare şi cascade făcute din fructe, legume, brânză si altele....
Va las sa va delectati , ca si mine ieri, atentionandu-va de efectele adverse: dupa ce-am privit de 2 ori fotografiile primite pe e-mail, am navalit in bucatarie si mi-am facut de cap cu cartofi prajiti si varza :)
Arborii sunt făcuţi din brocoli, mazăre pitică, şi usturoi.
Munţii sunt făcuţi din pâine şi norii din conopidă.
Ingrediente italiene, căruţa e din lasagna, câmpurile din făină, norii din mozzarella, arborii din pătrunjel şi ardei iuţi. În spate, satul e din brânză
Grota aceasta e făcută din fructe de mare şi morcovi pentru stalactite. Stâncile sunt din pâine.
Orez, nuci de cocos, diverse seminţe, cerul e din foi de varză.
Foi de varză, cartofi dulci. Pâine.
Marea e din bucăţi de somon şi rocile din cartofi şi pâine. O barcă din ardei iute completează tabloul.
Champignoane, susan şi alte cereale.
Pădure din patrunjel şi munţi din cartofi.
Casele sunt din brânză.
Lăzile şi umbrarele sunt făcute din paste. Pe strada cereale.
Bucătărie italiană: legume, paste, brânză.
Aţi observat muntele de pâine ?
Baloane din fructe şi legume, copaci din brocoli, pietre din cartofi, câmpuri din coceni de porumb, zucchini şi asparagus, satul e din brânză, biserica din morcov...
Jambon : cer, munţi şi fluviu
Pâine : stânci.
Grisine : pereţii casei şi ponton.
Salam : acoperişul casei.
Acum ma duc din nou in bucatarie sa vad ce reusesc sa creez si eu ;)
Imaginile arată grote din sandwich-uri, păduri, plaje, soare şi cascade făcute din fructe, legume, brânză si altele....
Va las sa va delectati , ca si mine ieri, atentionandu-va de efectele adverse: dupa ce-am privit de 2 ori fotografiile primite pe e-mail, am navalit in bucatarie si mi-am facut de cap cu cartofi prajiti si varza :)
Munţii sunt făcuţi din pâine şi norii din conopidă.
Lăzile şi umbrarele sunt făcute din paste. Pe strada cereale.
Pâine : stânci.
Grisine : pereţii casei şi ponton.
Salam : acoperişul casei.
Acum ma duc din nou in bucatarie sa vad ce reusesc sa creez si eu ;)
marți, 19 aprilie 2011
!'m back home
Yiruma - It's Your Day
Asta o sa fie o postare scurta scurta. o sa ma mir si eu cat de scurta o sa fie.
Asadar ne-am intors din spital de 6 ore si desi imi facusem un plan/dorinta cand am plecat de acolo, cand am ajuns acasa am facut altceva. Mi-am propus ca primul lucru care il fac sa fie acela ca ma arunc in vana impreuna cu copiii sa ne debarasam/dezinfectam de ultimele ramasite din spital, pe urma sa bag o tura la spalat si apoi sa ma culc. Da' de unde...
Primul lucru care l-am facut dupa ce am intrat a fost sa ies din nou afara cu copiii in parc. unde am stat aproape 3 oreee!! asa de dor ne era sa respiram alt aer si sa zburdam ca niste miei. Pe urma, dupa ce-am bagat o tura de haine la masina si un copil in vana, m-am dezmatat in bucatarie cu o tigaie de cartofi prajiti si o farfurie de varza calita. Stiu ca suna teribil dar mi-era tare pofta. Uff, am facut-o si pe asta.
Copiii sunt sanatosi, veseli, satisfacuti, eu, la fel :)
In spital am avut parte de surprize, ocazii de a testa chestii faine; si mai multe, va zic mai tarziu intr-o postare speciala.
Deocamdata ma duc sa-mi pun o masca in par si daca mai am timp va mai scriu ceva frumos.
Va multumesc pentru mesaje si telefoane, fetelor dragutelor.
Asta o sa fie o postare scurta scurta. o sa ma mir si eu cat de scurta o sa fie.
Asadar ne-am intors din spital de 6 ore si desi imi facusem un plan/dorinta cand am plecat de acolo, cand am ajuns acasa am facut altceva. Mi-am propus ca primul lucru care il fac sa fie acela ca ma arunc in vana impreuna cu copiii sa ne debarasam/dezinfectam de ultimele ramasite din spital, pe urma sa bag o tura la spalat si apoi sa ma culc. Da' de unde...
Primul lucru care l-am facut dupa ce am intrat a fost sa ies din nou afara cu copiii in parc. unde am stat aproape 3 oreee!! asa de dor ne era sa respiram alt aer si sa zburdam ca niste miei. Pe urma, dupa ce-am bagat o tura de haine la masina si un copil in vana, m-am dezmatat in bucatarie cu o tigaie de cartofi prajiti si o farfurie de varza calita. Stiu ca suna teribil dar mi-era tare pofta. Uff, am facut-o si pe asta.
Copiii sunt sanatosi, veseli, satisfacuti, eu, la fel :)
In spital am avut parte de surprize, ocazii de a testa chestii faine; si mai multe, va zic mai tarziu intr-o postare speciala.
Deocamdata ma duc sa-mi pun o masca in par si daca mai am timp va mai scriu ceva frumos.
Va multumesc pentru mesaje si telefoane, fetelor dragutelor.
marți, 12 aprilie 2011
Most wonderful LipBalm
Pe ultima suta de metri vreau sa scriu despre aceste balsamuri de buze minunate care le-am castigat in urma campaniei de testare de pe SuperParinti.
Sa incep cu minunatul si supercremosul Matcha & Buttercream care de cand s-a intalnit cu buzele mele a devenit favoritul lor. Le invaluie, le superingrijeste, le rasfata. nu numai bizele mele ci si ale baietelului meu; care si el un pic nehotarat ca si mine, nu stie care sa-l pastreze ca sa fie al lui :)
Numai cand am citit lista de ingrediente si am avut asteptari mari, apai cand l-am mai si vazut cum arata. "Ovalul" cum zice al meu copil are rotita, inca un punct in plus ptr folosirea de catre copii. Arata profi, este profi, poate linistit sa faca intrecere cu alte balsamele de firma care se dau mari ca fac minuni. Ei bine, Matcha & Buttercream chiar face minuni!!
Si despre deliciosul After eightish vreau sa va spun deoarece are o aroma de te da pe spate. A bomboane de menta facute sa-ti ia orice disconfort. Ei bine chiar asa e si senzatia pe buze. De tratament cu bunatati, care este contagios. Sa va spun si in ce fel. Daca va dati pe buze cu el si va sarutati partenerul sigur o sa va simtiti ca intr-un vartej mentolat. nu gaseam alta expresie ptr ca mintea mea e deja pe drum spre spital, unde peste cateva minute plec cu copiii.
V-am tzucat, si daca nu mai apar pe aici in urmatoarele zile.. saptamana.. inseamna ca nu ne-a dat drumul din spital. Offf. Si va spun de pe acum sarbatori fericite, sa va bucurati de invierea Domnului Isus Cristos.
Sa incep cu minunatul si supercremosul Matcha & Buttercream care de cand s-a intalnit cu buzele mele a devenit favoritul lor. Le invaluie, le superingrijeste, le rasfata. nu numai bizele mele ci si ale baietelului meu; care si el un pic nehotarat ca si mine, nu stie care sa-l pastreze ca sa fie al lui :)
Numai cand am citit lista de ingrediente si am avut asteptari mari, apai cand l-am mai si vazut cum arata. "Ovalul" cum zice al meu copil are rotita, inca un punct in plus ptr folosirea de catre copii. Arata profi, este profi, poate linistit sa faca intrecere cu alte balsamele de firma care se dau mari ca fac minuni. Ei bine, Matcha & Buttercream chiar face minuni!!
Si despre deliciosul After eightish vreau sa va spun deoarece are o aroma de te da pe spate. A bomboane de menta facute sa-ti ia orice disconfort. Ei bine chiar asa e si senzatia pe buze. De tratament cu bunatati, care este contagios. Sa va spun si in ce fel. Daca va dati pe buze cu el si va sarutati partenerul sigur o sa va simtiti ca intr-un vartej mentolat. nu gaseam alta expresie ptr ca mintea mea e deja pe drum spre spital, unde peste cateva minute plec cu copiii.
V-am tzucat, si daca nu mai apar pe aici in urmatoarele zile.. saptamana.. inseamna ca nu ne-a dat drumul din spital. Offf. Si va spun de pe acum sarbatori fericite, sa va bucurati de invierea Domnului Isus Cristos.
duminică, 10 aprilie 2011
Tot ceea ce spui vorbeste despre tine…
"Odata, pe inserate, un taran se aseza pe pragul modestei sale case, bucurandu-se de racoarea serii. In apropiere, serpuia un drumeag care ducea spre sat; un om care trecea il vazu pe taranul nostru si se gandi: “Omu’ asta e fara gres un mare lenes, sta de pomana si cat e ziua de mare lancezeste pe pragul casei…"
La putina vreme, aparu un alt trecator. Acesta se gandi:
“Omu’ asta e un Don-Juan. Sade aici ca sa se poata uita la fetele care trec, ba poate le mai si necajeste…”
In fine, un strain care se indrepta spre sat isi zise:
“Omu’ asta e de buna seama un mare muncitor. A trudit toata ziua, iar acum se bucura de odihna binemeritata…”
La drept vorbind, nu putem sti prea multe despre taranul asezat pe pragul casei. Putem spune insa multe despre cei trei oameni care se indreptau spre sat: primul era un lenes, al doilea un om rau, iar al treilea un mare muncitor.
Tot ceea ce spui vorbeste despre tine… mai ales cand vorbesti despre altii!"
Am primit asta pe mail si mi-am adus aminte ca Domnul Isus a rostit cuvinte adevarate atunci cand a spus : "Omul bun scoate lucruri bune din vistieria bună a inimii lui, iar omul rău scoate lucruri rele din vistieria rea a inimii lui; căci din prisosul inimii vorbeşte gura." Luca 6:45
La putina vreme, aparu un alt trecator. Acesta se gandi:
“Omu’ asta e un Don-Juan. Sade aici ca sa se poata uita la fetele care trec, ba poate le mai si necajeste…”
In fine, un strain care se indrepta spre sat isi zise:
“Omu’ asta e de buna seama un mare muncitor. A trudit toata ziua, iar acum se bucura de odihna binemeritata…”
La drept vorbind, nu putem sti prea multe despre taranul asezat pe pragul casei. Putem spune insa multe despre cei trei oameni care se indreptau spre sat: primul era un lenes, al doilea un om rau, iar al treilea un mare muncitor.
Tot ceea ce spui vorbeste despre tine… mai ales cand vorbesti despre altii!"
Am primit asta pe mail si mi-am adus aminte ca Domnul Isus a rostit cuvinte adevarate atunci cand a spus : "Omul bun scoate lucruri bune din vistieria bună a inimii lui, iar omul rău scoate lucruri rele din vistieria rea a inimii lui; căci din prisosul inimii vorbeşte gura." Luca 6:45
joi, 7 aprilie 2011
Eveniment Unic 2011: Ieșua-Mântuitorul
Prin acest eveniment se dorește reamintirea atmosferei de Paște de acum 2000 de ani, și răspândirea adevăratului mesaj despre Învierea Mântuitorului la cât mai multe persoane din orașul nostru.
Pe parcursul Săptămânii Mari vor fi prezentate mai multe scenete care descriu evenimentele prin care a trecut Domnul Isus în ultima Sa săptămână de dinainte de crucificare.
Săptămâna va începe cu Intrarea Mântuitorului în Ierusalim, serbată în zilele de sâmbătă și duminică, apoi cu Cina Cea de Taină, arestarea și Judecarea – prezentate în Joia Mare, vineri – Condamnarea și Răstignirea, iar în noaptea de sâmbătă spre duminică – Învierea.
Evenimentul se va desfășura în curtea bisericii Metanoia din Timișoara, pe Calea Torontalului nr. 61.
Se poate ajunge folosind transportul în comun: tramvaiul 4, Expres 1, troleibuz 18 pe strada Liege.
Sursa metanoiaorg.ro
miercuri, 6 aprilie 2011
Paine floarea soarelui 2
Am facut ultima oara painea asta la petrecerea fiului meu zilele trecute si a fost foarte apreciata. Am facut-o cu faina graham; pana acum o faceam doar din faina alba. Reteta dupa care m-am luat o gasiti pe just love cooking.
~ 500 gr faina graham
~ 250 ml apa
~ 3 linguri ulei
~ 20 gr drojdie
~ 1 lingurita sare
~ 1 lingurita zahar
Imi place mai mult cum lucrez cu faina graham, si are si gust diferit fata de aceeasi paine cu faina alba.
Am dizolvat drojdia in apa calda si am pus-o in mijlocul fainii impreuna cu uleiul si zaharul. Sarea am pus-o intr-o margine ca sa nu vina in contact cu drojdia pana mai incolo (recent am aflat si eu asta). Am amestecat si am framantat, am lasat la crescut cam 1 ora, timp in care m-am apucat de covrigei
N-a trecut ora si aluatul meu crescuse foarte frumos. Era asa de cald in bucatarie ca de-abia asteptam sa ies de-acolo. Am pus aluatul pe masa, l-am presat putin si l-am intins in forma de cerc, nu prea subtire. Cercul meu a avut raza de 37 cm ;)
L-am uns cu ulei si pudrat cu faina ca sa evit lipirea totala intre petale atunci cand va creste. Cam la faza asta ar trebui transportata painea in tava de copt deoarece dupa aia va fi foarte greu.(va spun eu, ca la cat de cascatica am fost... i-am croit petale si dupa aia m-am chinuit s-o transport pe tava :))
Am pus un pahar in centrul cercului meu si am facut 4 raze de la gura paharului la margini:
Am luat fiecare petala, am tras putin de ea, si am intors-o cu laterala in sus. cam asa:
Am presarat seminte de in si susan am mai lasat-o la crescut jumate de ora si am dat-o la cuptor pentru inca o jumate de ora.
Iata si bunatatea de paine:
Salata de primavara
Pentru ca in luna martie in fiecare zi din 1 pana in 31, am mancat dulciuri, prajituri, torturi, ciocolata,(fara nici o zi pauza) toate delicioase; si pentru ca n-am retete sa va pun deoarece majoritatea au fost primite, o sa va arat ce salata extraordinara am mancat eu in fiecare zi -fara nici o zi pauza-, insa nu chiar de la inceputul lunii :)
Nu am mancat-o ca sa compensez dezmatul prajiturilor, ci pentru ca mie-mi plac tare mult verziturile si am avut ingrediente proaspete culese cu mana de fratele si mama mea, de fiul meu si de mine, de pe camp, din padure, din gradinile altora si din curtea gradinitei. Daca v-am facut pofta de prajituri, va fac si de salata :)
Salata contine: spanac, leurda, salata verde, ceapa verde, ridichi, frunze de papadie, frunze de ridichi,marar, patrunjel, floricele de toporasi :)
Foarte multumesc Mimi de idea cu toporasii ;)
La sfarsit sare, otet rosu si ulei de porumb.
E un deliciu. La noi infiecare zi s-a mancat salata proaspata de catre toti membrii familiei.
Sper sa o incercati si voi, si mai ales sper sa va placa.
Nu am mancat-o ca sa compensez dezmatul prajiturilor, ci pentru ca mie-mi plac tare mult verziturile si am avut ingrediente proaspete culese cu mana de fratele si mama mea, de fiul meu si de mine, de pe camp, din padure, din gradinile altora si din curtea gradinitei. Daca v-am facut pofta de prajituri, va fac si de salata :)
Salata contine: spanac, leurda, salata verde, ceapa verde, ridichi, frunze de papadie, frunze de ridichi,marar, patrunjel, floricele de toporasi :)
Foarte multumesc Mimi de idea cu toporasii ;)
La sfarsit sare, otet rosu si ulei de porumb.
E un deliciu. La noi infiecare zi s-a mancat salata proaspata de catre toti membrii familiei.
Sper sa o incercati si voi, si mai ales sper sa va placa.
marți, 5 aprilie 2011
Mei-Tai-uri frumoase, frumoase
Pentru purtatoarele declarate dar si ptr cele care doar simpatizeaza ideea si vor sa incerce, pe http://www.meitaibebe.ro/ este un cocurs fain unde puteti castiga unul din mei tai-urile confectionate de Ancuta. Castigatorii pot sa-si aleaga materialele din care vor sa fie mei tai-ul din oferta de materiale.
Eu de multa vreme vroiam s-o cunosc pe Ancuta si produsele ei deoarece Ioana o vorbea doar de bine. Imi doresc si eu un mei tai deoarece e mai usor de pus/scos copila in el. Am mai incercat un mei tai dar n-am reusit s-o alaptez in el, insa intre timp am vazut ca se poate, la altii, asa ca vreau si eeeeu!! De-abia astept s-o port in spate pe zana mea. Pana atunci ma bucur de wrapul de la Ioana in care am purtat-o cu mine si la plimbare, si la cursuri, si la cumparaturi, si prin casa.
Eu de multa vreme vroiam s-o cunosc pe Ancuta si produsele ei deoarece Ioana o vorbea doar de bine. Imi doresc si eu un mei tai deoarece e mai usor de pus/scos copila in el. Am mai incercat un mei tai dar n-am reusit s-o alaptez in el, insa intre timp am vazut ca se poate, la altii, asa ca vreau si eeeeu!! De-abia astept s-o port in spate pe zana mea. Pana atunci ma bucur de wrapul de la Ioana in care am purtat-o cu mine si la plimbare, si la cursuri, si la cumparaturi, si prin casa.
duminică, 3 aprilie 2011
Acele lucruri marunte si sâcâitoare...
~ Mai tii minte acel "11 septembrie"? Poate ai auzit si tu ca presedintele unei companii a supravietuit evenimentelor din 11 septembrie fiindca si-a dus fiul la gradinita.
Altul a ramas în viata fiindca a fost rândul lui sa cumpere briose.
O femeie a întârziat din cauza ceasului ei desteptator, care nu sunase la timp.
Cineva a întârziat, fiind blocat pe autostrada din cauza unui accident de circulatie.
Altcineva a pierdut autobusul.
O femeie si-a patat bluza cu cafea si a trebuit sa se schimbe înainte sa plece de acasa.
Masina cuiva nu a pornit la prima cheie, nici la a doua, nici...
Altcineva s-a întors din drum ca sa raspunda la telefon.
O femeie a plecat mai târziu de acasa din cauza copilului ei care a "tândalit" prea mult.
Altcineva nu a gasit nici un taxi liber.
Însa ce m-a impresionat cel mai mult a fost poate povestea "de supravietuire" a omului care în dimineata aceea s-a încaltat cu o pereche noua de pantofi, a luat diferite mijloace de transport ca sa ajunga la serviciu, dar a facut o "basica" la calcâi si s-a oprit la farmacie, ca sa-si cumpere un plasture. Si uite-asa, omul traieste înca si astazi!
-_-_-_-_-
Ei bine, când eu sunt blocat în trafic, când liftul îmi pleaca de sub nas, când ma întorc din drum ca sa raspund la telefon - toate aceste lucruri marunte ma irita si (mai întotdeauna) ma enerveaza. Însa acum, ma gândesc ca nici acele clipe nu sunt iesite de sub controlul lui Dumnezeu si este voia Lui sa ma confrunt si cu acele "lucruri marunte si sâcâitoare".
Data viitoare când ti se pare ca te-ai sculat cu stângul din pat, când copiii par sa piarda vremea si întârzie cu îmbracatul, când nu reusesti sa-ti gasesti cheile de la masina, când prinzi toate semafoarele pe rosu, nu te înfuria - Dumnezeu nu doarme, ci El vegheaza asupra ta!
Si fie ca El sa continue sa te binecuvânteze cu acele lucruri marunte si sâcâitoare, amintindu-ti mereu ca s-ar putea sa le îngaduie cu un scop anume în viata ta!
E. A. Sârbu ~
Am primit asta pe mail, si in ultima vreme o gramada de chestii de-astea sacaitoare mi se-ntampla. La unele am vazut pe parcurs sensul; la altele inca nu. La unele am incercat sa la gasesc explicatii - pe placul meu :) - cu altele nu-mi mai bat capul.
Cel mai linistita sunt atunci cand ma incred in Dumnezeu ca El este in controlul vietii mele.
Altul a ramas în viata fiindca a fost rândul lui sa cumpere briose.
O femeie a întârziat din cauza ceasului ei desteptator, care nu sunase la timp.
Cineva a întârziat, fiind blocat pe autostrada din cauza unui accident de circulatie.
Altcineva a pierdut autobusul.
O femeie si-a patat bluza cu cafea si a trebuit sa se schimbe înainte sa plece de acasa.
Masina cuiva nu a pornit la prima cheie, nici la a doua, nici...
Altcineva s-a întors din drum ca sa raspunda la telefon.
O femeie a plecat mai târziu de acasa din cauza copilului ei care a "tândalit" prea mult.
Altcineva nu a gasit nici un taxi liber.
Însa ce m-a impresionat cel mai mult a fost poate povestea "de supravietuire" a omului care în dimineata aceea s-a încaltat cu o pereche noua de pantofi, a luat diferite mijloace de transport ca sa ajunga la serviciu, dar a facut o "basica" la calcâi si s-a oprit la farmacie, ca sa-si cumpere un plasture. Si uite-asa, omul traieste înca si astazi!
-_-_-_-_-
Ei bine, când eu sunt blocat în trafic, când liftul îmi pleaca de sub nas, când ma întorc din drum ca sa raspund la telefon - toate aceste lucruri marunte ma irita si (mai întotdeauna) ma enerveaza. Însa acum, ma gândesc ca nici acele clipe nu sunt iesite de sub controlul lui Dumnezeu si este voia Lui sa ma confrunt si cu acele "lucruri marunte si sâcâitoare".
Data viitoare când ti se pare ca te-ai sculat cu stângul din pat, când copiii par sa piarda vremea si întârzie cu îmbracatul, când nu reusesti sa-ti gasesti cheile de la masina, când prinzi toate semafoarele pe rosu, nu te înfuria - Dumnezeu nu doarme, ci El vegheaza asupra ta!
Si fie ca El sa continue sa te binecuvânteze cu acele lucruri marunte si sâcâitoare, amintindu-ti mereu ca s-ar putea sa le îngaduie cu un scop anume în viata ta!
E. A. Sârbu ~
Am primit asta pe mail, si in ultima vreme o gramada de chestii de-astea sacaitoare mi se-ntampla. La unele am vazut pe parcurs sensul; la altele inca nu. La unele am incercat sa la gasesc explicatii - pe placul meu :) - cu altele nu-mi mai bat capul.
Cel mai linistita sunt atunci cand ma incred in Dumnezeu ca El este in controlul vietii mele.
vineri, 1 aprilie 2011
Pledoarie pentru scutece lavabile ;)
Daca nu v-ati convins pana acuma ca scutecele lavabile sunt muuult mai bune decat scutecele de unica folosinta iata aici cateva motive:
Cel financiar! - unii ii zic economie, altii zgarcenie, dar oricum i-ai zice, pe termen lung consumi jumatate din banii care ii dai pe scutele de unica folosinta.
Confortul bebelusului! - cui i-ar place sa stea cu fundul intr-un material de plastic/ celofan 3 ore?
Gunoiul care se face! - in fiecare seara aruncam la container un plasoi de scutece tip pampers
Sanatate! - Se evita dermatita de scutec si alte posibile viitoare boli de la substantele cu care sunt impregnate
Aspectul! - Poate ca ati vazut bebelusi in scutece lavabile in pozele de pe site-urile de gen. Sunt special facute sa se asorteze cu copiii; colorate, imprimeuri,...
Daca inca mai stati pe ganduri, sau n-am fost eu sificient de explicita va invit sa intrati pe http://wrapmama.blogspot.com/ si sa cititi articole documentate despre scutecele refolosibile.
Si stiti ceva?
Nu va intrebati de ce firmele renumite de scutece de unica folosinta (nu dam nume) nu dau replica la ceea ce se spune despre produsele lor? - speciale ptr copii...
Cel financiar! - unii ii zic economie, altii zgarcenie, dar oricum i-ai zice, pe termen lung consumi jumatate din banii care ii dai pe scutele de unica folosinta.
Confortul bebelusului! - cui i-ar place sa stea cu fundul intr-un material de plastic/ celofan 3 ore?
Gunoiul care se face! - in fiecare seara aruncam la container un plasoi de scutece tip pampers
Sanatate! - Se evita dermatita de scutec si alte posibile viitoare boli de la substantele cu care sunt impregnate
Aspectul! - Poate ca ati vazut bebelusi in scutece lavabile in pozele de pe site-urile de gen. Sunt special facute sa se asorteze cu copiii; colorate, imprimeuri,...
Daca inca mai stati pe ganduri, sau n-am fost eu sificient de explicita va invit sa intrati pe http://wrapmama.blogspot.com/ si sa cititi articole documentate despre scutecele refolosibile.
Si stiti ceva?
Nu va intrebati de ce firmele renumite de scutece de unica folosinta (nu dam nume) nu dau replica la ceea ce se spune despre produsele lor? - speciale ptr copii...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
LinkWithin
