Arsenie Boca - Rugaciune

O, iartă-mi Doamne atâtea rugăciuni

Prin care-Ţi  cer doar pâine şi pază şi minuni,
Căci am făcut adesea din Tine robul meu
Nu eu ascult de Tine, ci Tu, de ce spun eu
În loc să vreau eu, Doamne, să fie voia Ta
Îţi cer într-una să faci Tu, voia mea
 Îţi cer s-alungi necazul, să nu-mi trimiti  ce vrei
Şi să-mi slujeşti în toate, să-mi dai fără să-mi iei,
Gândindu-mă că dacă îţi cant şi Te slăvesc
Am drept să-ţi cer într-una să faci tot ce doresc.
 O, iartă-mi felu-acesta nebun de-a mă ruga
Şi-nvaţă-mă ca altfel să stau în faţa Ta,
Nu tot cerându-ţi Ţie să fii Tu robul meu,
Ci Tu, cerându-mi mie, iar robul să fiu eu.
Să înţeleg că felul cel mai bun de-a mă ruga
E să doresc în toate să fie voia Ta.

Cam asa am constatat eu azi, in timp ce ascultam predica din biserica. De prea multe ori ne purtam cu Dumnezeu de parca El ar fi duhul din lampa. sa ne ajute si cu aia, sa faca si ailalta, ca doar El e Dumnezeu si poate totul, nu?
Si cand nu e la dispozitia mea, cand nu se intampla ce imi doresc eu, ma supar si ma zburlesc, ca ce fel de Dumnezeu esti Tu, Doamne, de nu imi razpunzi cand te solicit...? si cum imi arati Tu mie ca ma iubesti? lasandu-ma sa trec prin asta?

Oare asta e relatia  care ne face pe noi sa traim in lumina?
Adevarul e ca prea putin ne pasa ce parere are El despre faptele si alegerile noastre si ce are El sa ne spuna despre viata noastra. Sa fie doar cum vrem noi.
Daca e bine sau rau... vom afla mai tarziu

Pana la urma, frumusetea stiti care e? Ca El ne poarta de grija si ne da lucruri bune pentru ca ne iubeste. si de cele mai multe ori ne scapa din lucrurile in care am intrat singuri pentru ca asa am ales. 
Chestia e, ce facem noi cand intelegem lucrurile astea..?